BluePink BluePink
XHost
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink
[ drumul sufletului dupa moarte ]

[ dreapta credintă ] [ yoga ] [ magie. vrăjitorie ] [ diavol ] [ sex ] [ avort ] [ noroc ] [ superstitii ] [ OZN ] [ muzica rock ] [ bioenergie ] [ horoscop ] [ ghicirea viitorului ] [ noile buletine 666 ] [ alte religii ] [ televizor ] [ vise ] [ stiintă si religie ] [ păcate ] [ canoane ] [ căsătorie familie ] [ rugăciuni ] [ cum postim ] [ asceza ] [ foto galerie ] [ interviuri online ] [ psaltică MP3 ] [ calendar ortodox ] [ cărti ] [ duhovnici ] [ noutăti ] [ index ]
 
www.SfaturiOrtodoxe.ro




PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE

(22 martie 1987)

Preacuvioase părinte staret, preacuviosi părinti si frati, iubiti credinciosi,

Iată că, prin rânduiala Preavesnicului si Prea-sfântului Dumnezeu, Celui în Treime închinat, si cu mijlocirea rugăciunilor Preasfintei Maicii Sale, la acest prealuminat praznic al Bunei Vestiri, pe lângă podoaba duhovnicească a slujbelor bisericesti care sunt puse de Sfintii Părinti, ati avut ocazie cu totii să luati parte la o ceremonie duhovnicească, să-i zicem asa, la o nuntă călugărească si la un botez călugăresc.

Acum au depus jurământul si au primit al doilea botez doi părinti din această mănăstire, care până acum se chemau unul fratele Dumitru si unul fratele Victorin, iar acum unul se cheamă monahul Damaschin si unul, monahul Vitalie. Ati auzit cum a decurs ceremonia, cum li s-a schimbat numele, cum li s-a tuns părul capului, cum Biserica a cântat exact ca la Botez: "Câti în Hristos v-ati botezat, în Hristos v-ati si îmbrăcat. Aliluia!"

Mare este taina! Mare este făgăduinta! Înfricosată este făgăduinta! Dar oare numai noi, călugării, o avem? Nu, ci si voi. Toti o avem de la dumnezeiescul Botez. Ai văzut rugăciunea întâi de la Botez, pentru lepădare de satana? Auzi ce spune preotul? "Doamne, fă pe acesta care s-a botezat ostas ales al Tău, ca să biruiască toate puterile întunericului, cu darul si cu puterea Ta".

Da. Toti suntem ostasi ai lui Iisus Hristos, si bărbati si femei; toti care am luat dumnezeiescul Botez, că de atunci ne-am lepădat de satana si de toate lucrurile lui, cum spune, si am făgăduit să urmăm lui Iisus Hristos, si nu numai să urmăm Lui, ci si să ne îmbrăcăm cu Hristos. Auzi ce spune: Câti în Hristos v-ati botezat, în Hristos v-ati si îmbrăcat. Aliluia!

Vezi? Vine deunăzi o biată crestină din Bucovina. "Domnu' părinte - asa vorbesc ei -, vai de mine, ne-o intrat în casă o broască cu gura cusută. Si am găsit la tâtâna portii o coadă de cocos legată cu trei verigi". "Si ce-i?" "Tare mă tem!"

Vai de capul nostru! Ne-am îmbrăcat cu Hristos, de Care se cutremură cerul si pământul si toti dracii din iad, si ne temem de o broască cu gura cusută. Ce crestini suntem noi? O nebună de femeie a prins o biată broască, si în loc s-o lase să mănânce un fir de iarbă, i-a cusut gura. Altă nebună se teme de broască, că-i cu gura cusută. Unde-i credinta noastră? Si se teme că i-a legat o coadă de cocos. Dar ce poate să-ti facă tie coada de cocos si broasca? Tu, care ai pe Hristos în tine si nu numai pe Hristos, toată Sfânta Treime! N-auzi ce spune Hristos? Eu si Tatăl vom veni la el si lăcas la el vom face. Deci în inima noastră este Sfânta Treime de la Botez.

Mare putere am primit si mari daruri la botez. Dacă am fi tinut legătura cu Mântuitorul Hristos si dacă ne-am fi lepădat într-adevăr de satana si de toate lucrurile lui, cum am spus la botez, nu ne-am fi temut de nimic. Că auzi ce zice psalmul: Nu mă voi teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua, de lucrul ce umblă întru întuneric, de întâmplare si de dracul cel de amiază-zi. Si iarăsi zice Duhul Sfânt: Nu mă voi teme de rele, că Tu cu mine esti.

Deci să nu ne temem de altcineva, decât de Dumnezeu. Dacă ne vom teme de El si-L vom avea în inima noastră si în mintea noastră si în gura noastră totdeauna, tot iadul n-are ce ne face. Nu cu puterea noastră. Noi suntem praf si cenusă. Cel ce ne întăreste pe noi si ne păzeste si care lucrează prin noi este Hristos.

Aceasta v-o spun, că toti avem făgăduinta de la botez, iar ceea ce-ati văzut în seara aceasta, este al doilea botez, care-l primesc numai monahii. La această făgăduintă, ati văzut, ei au făgăduit trei sfaturi evanghelice. Care? Ascultarea neconditionată până la moarte, sărăcia de bună voie si fecioria, să ducă viată în feciorie până la ultima suflare, până îl va pune în groapă.

Ai văzut că în toate acestea au declarat că ei au venit de bună voie. I-a întrebat părintele staret: "De bună voie ati venit?" "De bună voie". "Nu de vreo nevoie ori silă?" "Nu". "Veti răbda în mănăstire foame si sete si ocară si durere si boală si toate?" "Asa, Dumnezeu să-mi ajute, cinstite părinte!" Vom răbda!

Iar când au spus aceasta, în fata lor era Evan-ghelia lui Hristos si era aici Sfânta Treime si Maica Domnului si îngerii păzitori care au auzit.

Deci nici noi să nu uităm făgăduintele noastre, nici voi să nu uitati ce ati făgăduit la Botez când ati zis: "Mă lepăd de satana si de toate lucrurile lui", când a zis nasul pentru voi Crezul. V-am spus de atâtea ori când veniti acolo, când faceti pomelnic, cel mai mare neam pe care îl aveti pe lume nu-i tata si mama sau sora sau fratele sau bărbatul sau sotia sau nora sau ginerele sau copiii. Nu! Cel mai mare neam pe care îl aveti este preotul care v-a botezat si al doilea nasul de botez.

Prin aceste două persoane, noi ne-am făcut la Botez fiii lui Dumnezeu după dar, că după fiintă este numai Hristos. N-ati văzut voi? Preotul administrează taina dumnezeiescului Botez cu atâta grijă, sfinteste apa, face lepădările de satana, afundarea si pe urmă scoaterea si ungerea cu Sfântul si Marele Mir. El toată răspunderea Sfântului si dumnezeiescului Botez o ia asupra lui. Iar al doilea martor după el este nasul de botez, care-i garant că acel copil s-a botezat.

Oare copilul stie că-l botezi atunci? Sau are el credintă? Nu. Dar Biserica, când a pus botezul pruncilor, n-a pus-o fără de temei. Că Scriptura spune: În baza a doi sau a trei martori se reazemă tot adevărul (Matei 18, 16). Care sunt martorii nostri la botez? Întâi este preotul care ne-a botezat; al doilea este nasul de botez si-al treilea sunt părintii copilului.

Deci totdeauna v-am spus, când faceti pomelnic, dacă-l faci acasă, te gândesti: "Măi, ce preot m-a botezat pe mine?" Dacă-i mort si faci la morti, pe el îl pui. Dacă-i viu si faci la vii, pe el îl pui întâi. Ce este nasul? Păi nasul si preotul sunt cele mai mari neamuri din lume, rudenii spirituale. Copilul când se naste, se naste cu satana în inimă, cum arată Sfântul Marcu Ascetul în legea duhovnicească si atâtia sfinti, pentru două păcate mari. Care? Întâi este păcatul protopă-rintilor, al lui Adam si al Evei, căderea din ascultarea lui Dumnezeu. Si al doilea este păcatul zămislirii părintilor. N-auziti voi de mii de ori în biserică, că întru fărădelegi m-am zămislit si în păcate m-a născut maica mea.

Vezi? Pentru aceste două păcate mari copilul este lipsit cu totul de Împărătia Cerurilor până la botez. Este carne si sânge. Ce zice dumnezeiescul Evanghelist Ioan? Zice asa: Ce se naste din trup, trup este. Ce se naste din Duh, duh este. Biserica este mama noastră spirituală, care ne-a născut pe noi la Botez din apă si din duh, si acest botez a cerut Mântuitorul de la toată lumea.

Când a venit Nicodim la El noaptea, unul din învătatii iudeilor, si Îl întreba: "Ce să fac ca să mă mântuiesc?", Mântuitorul i-a spus: De nu se va naste cineva din nou, nu poate să se mântuiască. Si atunci, acela fiind destul de mare bărbat si învătat în legea iudaică, L-a întrebat: Cum poate omul să se nască din nou? Să intre în pântecele maicii lui, din nou, bătrân? Si-i zice Mântuitorul: Tu esti învătătorul lui Israel, si aceasta nu stii? De nu se va naste cineva din apă si din duh, nu poate să intre în Împărătia Cerurilor! De aceea s-a pus botezul si al pruncilor si al bătrânilor, să se nască din apă si din duh. Altfel nu pot intra în Împărătia Cerurilor.

Aceasta am spus-o pentru voi, credinciosii, care sunteti veniti la praznicul Bunei Vestiri, fiindcă si voi cu totii aveti făgăduintă înfricosată de la Sfântul Botez; iar ce ati văzut în seara aceasta este al doilea botez, care îl iau călugării, după ce fac atâta ascultare în mănăstire si tăierea voii. Ei depun din nou jurământul si se nasc din nou, se îmbracă cu Hristos din nou si până la moarte vor duce crucea spirituală a lui Hristos, adică toate necazurile, toate supărările, toate durerile pentru dragostea lui Iisus Hristos.

Ati auzit ce spunea Apostolul când s-a citit: Luati toate armele lui Dumnezeu, ca să puteti sta împotrivă în ziua cea rea. Si toate isprăvindu-le, să stati. Si apoi arată care sunt armele duhovnicesti pe care le luăm la botez si care le iau călugării a doua oară la botez. Ai văzut? Mijlocul încins, îmbrăcân-du-vă cu platosa dreptătii. Încăltăminte în picioare. Pavăza credintei, cu care veti putea stinge toate săgetile vicleanului cele aprinse. Pe urmă dragostea, care se ia prin rugăciune. Ai auzit ce spune proorocul David? Doamne, pus-ai arc de aramă în bratele mele. Când? Când ridicăm noi mâinile la cer sau la rugăciune în casa noastră. Să nu ridicăm numai mâinile, că nu sunt bratele noastre arc de aramă, dacă mâinile-s la cer si mintea la diavoli, pe pământ. Când ridicăm mâinile la rugăciune, să fie ridicată si mintea noastră la Dumnezeu. Că aceasta este rugăciunea: suirea mintii către Dumnezeu sau vorbirea mintii noastre cu Dumnezeu. Când noi ne rugăm cu toată mintea si cu toată inima, atunci bratele noastre sunt arc de aramă împotriva satanei, deoarece căpătăm ajutor de sus si nimeni nu poate să ne biruiască.

Si a zis după aceasta: Luati coiful mântuirii si sabia duhului, sau trâmbita, care trebuie să o aibă un ostas duhovnicesc. Iar Sfântul Efrem zice: "Ia citirea Sfintelor Scripturi, că precum trâmbita în vreme de război trezeste inima ostasului să înainteze, asa este Sfânta Scriptură, care trezeste mintea crestinului când o citim".

Dar când începeti a citi dumnezeiasca Scriptură, n-o cititi asa, ca pe oricare altă carte. Nu! Asa ne învată Sfintii Părinti: "Iei Biblia, zici Tatăl nostru, faci trei metanii, faci Sfânta Cruce de trei ori asupra Bibliei si pe fata ta. Săruti Biblia si zici asa: Doamne, descoperă ochii mei, si voi cunoaste minunile din Legea Ta! Si iarăsi: Doamne, arată-mi mie cele nearătate si cele ascunse ale întelepciunii Tale, pentru că Biblia este plină de Duhul lui Dumnezeu si noi ne rugăm să ne deschidă Dumnezeu ochii mintii, să întelegem ceea ce citim si să multumim lui Dumnezeu".

N-a numit Sfântul Efrem citirea Scripturilor trâmbită, ci trâmbite ale Duhului Sfânt. Cum? Că în Sfânta Scriptură nu-i numai o trâmbită. Nenumăratele învătături ale Duhului Sfânt, toate sunt trâmbite, să ne trezească pe noi, crestinii. Si când citim în Sfânta Scriptură, să nu citim ca să treacă timpul, ci să luăm aminte, căci cuvântul lui Dumnezeu nu are margini în întelegerea lui duhovnicească.

Si dacă citesti ceva în Scriptură cu luare aminte, si dacă diavolul te duce la îndoială, si ti s-ar părea că ar fi ceva nedrept, nu căuta să iscodesti mai departe, că asa s-au rătăcit sectarii. S-a umplut lumea de secte. Numai în Europa sunt câteva sute de secte. De aceea, că au luat Biblia după capul lor. Nebuni! Dacă eu nu stiu să înot, de ce să mă bag într-o apă adâncă, într-o mare? Este de vină marea sau apa adâncă? Un râu care curge repede este de vină, dacă eu, ca un nebun, m-am aruncat într-însul fără să stiu a înota? Asa pătesc toti sectarii si toti crestinii cei neiscusiti care se bagă în Sfânta Scriptură cu întelegerea lor.

Nu-i de vină Scriptura că s-au înecat atâtia nebuni si atâtea secte s-au făcut! Nebuni sunt cei care iscodesc Scriptura mai presus de puterea lor. Auzi ce spune Sfântul Grigore de Nyssa: "Nu spargeti oasele Scripturii, având dintii întelegerii de lapte". Ca si cum i-ai da unui copil de clasa I lectii de universitate. Asa-i si cu Sfânta Scriptură. Nu te băga! Sunt locuri foarte adânci. Si cei mai mari din sfinti au ocolit locurile cele grele, pentru că este întelepciunea lui Dumnezeu.

Sfânta Scriptură este o fântână fără fund. Dar eu, dacă mi-e sete, si mă duc tare însetat la o fântână, beau toată fântâna? Ori mă dau cu capul jos în fântână ca să beau apă? Nu! Scot întâi cu ciutura si din ciutură iau cu cana si din cană iau cu paharul si beau si mă răcoresc. Si fântâna rămâne curată si eu m-am răcorit. Asa-i Sfânta Scriptură. Unde nu întelegi, du-te si întreabă preotul: "Uite, părinte, am găsit în Scriptură asa, si parcă ceva-i rătăcit, ceva nedrept", că preotul a învătat teologie, si îndată te îndreaptă. Că zic Sfintii Părinti: "Cine vrea să se mântuiască, cu întrebarea să călătorească". Sfatul bun te va păzi si cugetul drept te va apăra. Si frate pe frate ajutorându-se si sfătuindu-se, sunt ca o cetate bine întemeiată si ca o împărătie nebiruită.

Nu te băga în Scriptură dacă nu cunosti adânci-mea ei. Si dacă vrăjmasul te duce la îndoială: "Măi, parcă ar fi aici ceva nedrept!", tu zi asa: "Eu sunt prost si nu înteleg! Soarele luminează, dar nu lumi-nează pentru cei orbi care nu văd. Eu sunt orb cu mintea!" Că asa fiecare se luminează din Scriptură, pe măsura curătiei mintii si a inimii lui.

Iată, dacă am sta mâine cu totii în fata soarelui, si ar fi soarele la amiază, si unu-i cu un ochi, altu-i cu amândoi, altul este miop, altul zăreste numai oleacă cu amândoi ochii, fiecare se împărtăseste din lumina soarelui după măsura puterii lui cea văzătoare. La fel si cu mintea. După măsura în care ne-am curătit mintea si inima, putem întelege Scriptura. Că de aici s-au făcut atâtea nenumărate secte si neghine ale satanei si strică toată întelegerea Scripturii cu mintile lor stricate si nebune. S-au băgat în Scriptură si n-au avut povătuitor, ca să le-o tâlcuiască si să o înteleagă.

Apoi, dacă diavolul îti zice tie: "Este ceva ne-drept în Scriptură", spune-i si tu cuvintele Scripturii. Ce zice Duhul Sfânt? Credincios este Domnul întru toate cuvintele Sale si cuvios întru toate lucrurile Sale. Si iar zice: Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint cu foc lămurit, ispitit si curătit de sapte ori.

Unde să-mi mai rămână mie îndoială, când cu-vintele Domnului sunt cuvinte curate, argint cu foc lămurit si ispitit si curătit de sapte ori.

Dar să revenim la cuvântul nostru. Odată ce te-ai călugărit nu mai ai mamă, nu mai ai tată, nu mai ai soră, nu mai ai frate, nu mai ai prieteni, nu mai ai nimic. Ai pe Hristos si ascultarea de El. Dar ce datorie mai au călugării fată de tata, de mama si de rudenii? Au două datorii. Care? Să se roage lui Dumnezeu pentru ei si, dacă le cer ajutorul, să-i povătuiască. Dar ca să mai asculte de tată sau să mai aibă grijă de ce face mama acasă sau sora sau copilul, aceea este drept lucrare diavolească!

Tu, care te-ai răstignit cu Hristos, cum te mai tragi înapoi să ai grijă ce face mama, tata sau sotia sau copilul sau fratele. Cea mai mare înselăciune si cea mai mare nebunie. N-ai văzut că a venit la Hristos unul si-L ruga: Doamne, dă-mi voie să mă duc să îngrop pe tatăl meu. Ce i-a spus Hristos? Lasă mortii să-si îngroape mortii lor si tu urmează-Mi Mie.

Ce-a zis lui Lot îngerul, când iesea din Sodoma: Mântuind, mântuieste-te în Toar, si nu te uita înapoi. Ce-a pătit sotia lui Lot că s-a uitat înapoi? Deci, odată ce te-ai făcut călugăr, nimic nu mai ai, decât pe Hristos si crucea Lui până la moarte. Să-L iubesti pe El si pentru dragostea Lui să rabzi toate necazurile si pururea să fii cu ochii mintii la patimile, la scuipările, la bătăile, la ocările si la răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos, ca să zici cu Pavel: Că pentru Iisus Hristos, eu m-am răstignit lumii si lumea s-a răstignit mie. N-ai de ce te mai uita înapoi.

Iar voi, părinti, care aveti copii, si dacă cumva unul se trage la mănăstire, să nu-l opriti, că-i o crimă mare. Chemarea la mănăstire este o vocatie în inima copilului, de mic sau mai mare. Este o chemare de sus, si tu, dacă îl opresti, stai împotriva lui Dumnezeu. Auzi ce spune Sfântul Ioan Postnicul: "Părintii care vor opri copiii să se ducă la mănăstire, nici la moarte să nu li se dea Împărtăsanie". Asa-i de mare păcat, dacă Dumnezeu vrea să cheme din familia ta un copil la mănăstire, si tu zici: "Dragul mamei, însoară-te, mărită-te, că am avere, că cutare, că aceea-i frumoasă, că acela-i bogat". Te face diavolul avocat cât poate mai tare, ca să întorci sufletul acela de pe calea lui Hristos. Să nu faceti asta, că-i crimă si ucidere.

Dacă Dumnezeu trezeste unul din familia voastră, să aveti mare bucurie. Un călugăr, dacă slujeste lui Dumnezeu asa cum a făgăduit, prin el se mântuiesc până la al saptelea neam din neamul lui. Si este o mare fericire să aveti unul în slujba lui Dumnezeu în mănăstire.

V-am vorbit aceasta, că si voi aveti făgăduintă de la botez si noi avem de două ori făgăduintă, cei care ne-am făcut călugări. Să ne ajute Preasfântul Dumnezeu si Preacurata Lui Maică, să nu uităm ce-am făgăduit la botez, ce-am făgăduit la călugărie, si după puterea noastră să împlinim, ca să ne putem mântui. Amin.







Parintele Cleopa


Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan


Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000

DESPRE APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA

CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN

DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA

DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI, NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3

SFATUL DRACILOR

DESPRE MOARTE
DESPRE FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC

SFATURI DUHOVNICESTI



Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa

1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15.
Prozelitismul sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti

Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa


Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)


 

Parintele Arsenie Papacioc


Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3

- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie

- Convorbiri duhovnicesti I
(NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)

 

Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie