 BluePink XHost |
Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
|
BluePink XHost |
Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
JUDECATA! O, JUDECATA!
Erau doi oameni gospodari si s-a întâmplat, cum se întâmpla si astazi, ca nu
aveau copii. Si ei s-au rugat mult lui Dumnezeu sa le dea copii, cum s-au rugat
Sfintii Parinti Ioachim si Ana si altii. Dar Dumnezeu nu le-a dat, poate pentru
ca ei n-au avut atâta credinta.
Dupa ce s-au rugat si au vazut ca Dumnezeu nu le da nici un copil, s-au sfatuit,
zicând: "Mai femeie, noi avem multa avere si ca mâine vom muri. Hai sa
luam un copil de suflet!"
Si s-au înteles amândoi si au luat un copil parte barbateasca si l-au crescut
cu mare atentie si l-au învatat scoala si a venit vremea sa-l casatoreasca.
Atunci s-a logodit cu o fata de neam bun, dar care îi cerea multa avere. Când
a fost sa se aseze zestrea, ce-i da baiatul fetei, baiatul îi spune tatalui
sau:
- Tata, daca m-ai înfiat si numai pe mine ma ai, cui ai sa-i dai averea? Deci,
ca sa pot reusi sa iau fata aceea în casatorie, sa-mi dai toata averea în scris
mie!
Mama s-a învoit, ca stia ca are avere multa, dar tatal sau, mai prudent, si
ca barbat, a zis:
- Ba nu, mai baiete! Este adevarat ca am avere multa si am sa ti-o dau tie toata.
Dar eu am sa fac cu tine un act cu clauza. Jumatate din avere ti-o dau acum,
iar jumatate dupa moartea noastra. Tot tie îti ramâne, dar cât voi trai, voi
avea si eu jumatate, ca nu cumva pe urma sotia ta sau fiii tai sa-mi zica: "Du-te
de aici, ca n-ai nici un drept!" Sa stiu ca am si eu avere!
Ce s-a întâmplat? Baiatul, vrând-nevrând, a trebuit sa primeasca. Dar satana
i-a pus în inima acest gând: "Stii ce sa faci daca îti da toata averea
numai dupa moarte? Omoara-l mai repede si apoi îti ramâne tie toata averea!"
Dar el, daca ar fi avut constiinta si frica de Dumnezeu si s-ar fi dus la un
duhovnic sa se spovedeasca, ar fi scapat de gândul cel rau. Caci, oricând îti
spune satana sa faci ceva, daca te-ai spovedit, ai scapat de gândul cel rau.
Ca asa cum sarpele, când iese din gaura, fuge, tot asa fuge din inima si gândul
celui ce se spovedeste sincer. Caci spune Sfântul Antonie cel Mare ca de nimic
nu se bucura satana mai tare, decât de omul care îsi ascunde gândurile sale.
Deci el avea de gând sa-l omoare pe tatal sau, dar n-a spus nimanui. Zicea el:
"Am sa-l omor, ca dupa aceea o sa-mi ramâna mie toata averea!" Dupa
trei ani de la casatorie, într-o primavara, în vremea aratului, a pus împreuna
cu tatal sau, cum se întâmpla si astazi, un plug cu patru boi. Si avea tarina
lui la marginea unei paduri. Având plugul din lemn, tatal lui a luat barda si
s-a dus la tarina sa are. Când au tras la popas, i-a zis satana feciorului sau:
"Iata acum, vezi, nu-i nimeni pe lan, ia barda si omoara-l pe tatal tau!"
Si asa a si facut. S-a uitat în stânga si-n dreapta sa vada daca nu-i nimeni.
Si când a vazut ca nu-i nimeni, s-a dus si a luat barda de la plug, s-a repezit
la tatal sau, care nici nu se gândea la asa ceva, si i-a taiat capul. Apoi l-a
luat de par, l-a dus în iarba la marginea padurii, a dus si trupul si cu un
lemn de la plug a facut o groapa, l-a acoperit si a pus iarba pe deasupra.
Dupa ce l-a ucis pe tatal sau, fiindca pâna seara mai era o bucata de vreme,
a mânat boii singur. Seara s-a dus acasa si a început s-o ia la ocara pe maica-sa
si pe femeia lui:
- Dar ce-a facut tata acasa, ca m-a lasat singur cu plugul pe ogor?
Femeile au raspuns:
- Mai omule, n-a venit tatal tau acasa!
- Ei, uite, m-a lasat singur cu patru boi sa ar si-i tare greu singur!
Sa vedeti pâna la urma ce s-a întâmplat! Au asteptat sa vina batrânul de la
câmp. A asteptat si maica-sa si femeia lui, dar de unde sa mai vina? A trecut
o luna, doua, si toata lumea spunea în sat: "Mai, barbatul cutareia nu
mai vine! S-a pierdut omul acela. Ce s-o fi facut? S-a spânzurat, s-a înecat,
ce s-a întâmplat cu el?" Nimeni nu banuia ca l-a ucis feciorul sau. Dar
iata ce s-a întâmplat.
Sângele dreptului nu se ascunde, cum nu s-a ascuns sângele lui Abel. Acest om
care a ucis pe tatal sau a început sa slabeasca. Nu mânca, nu bea, nu dormea.
Se tot uita asa într-o parte. Întorcea capul si iar se uita în acea parte si
privea speriat în toate partile.
Stiti de ce se uita? Oriunde privea, îl vedea pe tatal sau cu capul în mâna
si auzea un glas: "Dragul tatei, pentru ce m-ai omorât?" Daca se uita
în castronul cu mâncare, îl vedea acolo cu capul în mâna; daca se culca pe perna,
îl vedea acolo cu capul în mâna; daca se ducea pe drum, îl vedea si se speria;
se uita în alta parte, dar auzea iarasi glasul: "Dragul tatei, pentru ce
m-ai omorât?"
Si cu frica aceasta a trecut un an. Vazându-l mama si sotia lui tulburat, au
priceput si au zis: "Omul asta are ceva pe constiinta! Mare lucru de nu
l-a omorât el pe tatal sau!" Într-o seara îl iau ele amândoua cu blândete:
- Mai omule, de când a disparut tatal tau te vedem tot tulburat! Nu prea manânci,
nu prea dormi! Parca esti speriat. Ai slabit, te-ai uscat! Ce ai? Daca ai ceva
pe constiinta, spune macar la un duhovnic, ca tu ori ai sa înnebunesti, ori
ai sa mori!
- Nu pot sa va spun voua! Dar vreau sa merg la o manastire, ca sa ma spovedesc!
Si l-au dus la o manastire, mama si sotia lui, unde era un sihastru. Duhovnicul
l-a întrebat de ce este asa speriat si slab si ce are pe constiinta, iar el
a zis:
- Parinte, eu am omorât pe tata, ca sa obtin de la el averea pe care trebuia
s-o mostenesc. De atunci nu mai pot nici dormi si nici mânca! Atâta mustrare
de cuget am si o spaima mare, ca unde ma uit, îl vad pe tata cu capul în mâna
si tot zice asa: "Dragul tatei, pentru ce m-ai omorât?"
- Ei, fiule, a zis duhovnicul, aceasta-i mare crima si trebuie canon aspru!
Du-te acasa si timp de sapte ani de zile sa nu manânci decât o data în zi dupa
apusul soarelui, mâncare fara untdelemn, si sa faci câte 500 de metanii pe zi.
Dupa sapte ani sa vii la mine iar!
S-a dus acasa si a spus femeilor:
- Timp de sapte ani de zile sa-mi faceti mâncare de post. Dar nu numai atât,
ci nici cu ulei, cum este în Postul Mare, miercurea si vinerea.
Atunci au înteles ele ca i-a dat canon aspru pentru ca a ucis pe tatal sau,
dar el tot n-a vrut sa spuna mamei si sotiei sale. Si îsi luase camaruta lui
si traia în curatie, ca nu i-a mai trebuit nici femeie, nici nimic. Post si
rugaciune si plângere si suspine si metanii, sa îmblânzeasca pe Dumnezeu pentru
urgia care o avea asupra lui.
Dupa un an - doi, tatal sau aparea tot mai rar. Când a ajuns la sapte ani, tatal
lui aparea cu capul în mâna, cam la 2-3 saptamâni, dar tot mai aparea. El se
învatase cu postul si avea si la mâini si la picioare bataturi de la canon,
de câte mii de metanii a facut.
Si plângea omul si se ruga si postea. Iar la sapte ani s-a din nou la duhovnic
si i-a zis:
- Parinte, eu sunt acela caruia mi-ati dat canon sapte ani.
- Ei, tu esti, fiule? Ai facut canonul?
- L-am facut, parinte!
- Mai vine tata cu capul în mâna?
- Mai vine, parinte, dar mai rar, si multumesc lui Dumnezeu ca mai pot dormi
un ceas-doua noaptea, ca atunci nu puteam si eram sfarâmat.
Atunci i-a zis duhovnicul:
- Du-te acum unde l-ai îngropat si asculta daca se mai aude vocea lui. De vei
auzi ceva, vino sa-mi spui si apoi stiu eu ce are sa fie cu tine!
Deci s-a dus unde stia ca l-a taiat si l-a îngropat pe tatal sau. Dar, cu câteva
sute de metri, înainte de a ajunge la marginea padurii, a auzit un glas din
iarba care striga asa: "Judecata! O, judecata!" Si din ce se apropia,
glasul acela se auzea tot mai tare. Iar când a ajuns mai aproape, l-a cuprins
spaima mare, atât de tare striga tatal sau: "Judecata! O, judecata!"
Deci s-a întors înapoi si a venit la duhovnicul manastirii, aproape iesit din
minti, de mare spaima.
- Ce-ai patit, fiule?
- Vai de mine, parinte! M-am dus acolo unde l-am îngropat pe tata, dar când
m-am apropiat, am auzit un glas care striga asa: "Judecata! O, judecata!"
Cu cât ma apropiam, cu atât striga mai tare. Iar când am ajuns foarte aproape,
m-a cuprins spaima si m-am întors. Oare ce sa fie asta, parinte?
Si a zis duhovnicul:
- Fiule, tatal tau cere judecata lui Dumnezeu asupra ta! Dar nu stiu un lucru:
daca cere judecata în lumea aceasta sau în cealalta. Deci, bine ar fi sa fii
judecat în lumea aceasta!
- Parinte, dar de unde am sa stiu eu aceasta?
- Iata, fiule. Daca judecata lui Dumnezeu te va ajunge în lumea aceasta, are
sa fie bine. Ai sa tragi un necaz mare si ai sa scapi în cealalta lume; te duci
acolo la bine. Iar daca judecata lui Dumnezeu te urmareste dincolo de mormânt,
este mult mai greu! Fiule, acum du-te acasa si daca pe drum nu vei pati nimic,
mai fa un an de zile canon si apoi vino iar la mine! Iar daca ai sa întâlnesti
un necaz mare în drumul acesta spre casa, sa-l rabzi cu mare barbatie de suflet,
ca prin necazul acela ai sa te curati si ai sa scapi de osânda pe care o ai
asupra ta, ca ai fost ucigas de tata!
Deci a plecat omul îngândurat. Dar de la manastirea aceea pâna la satul lui,
trebuia sa treaca printr-un târg. Si femeia lui, când a plecat el de acasa,
i-a spus asa:
- Mai omule, din cauza ta, ca tu nu manânci nici carne, nici oua, nici brânza,
si noi ne-am uscat. (Ca asa se întâmpla în casa. Când nu manânca unul de dulce,
nu manânca nici ceilalti; iar când în casa tin toti si numai unul manânca de
dulce, nu se prinde de el, de parca ar mânca iasca). Tu daca ai sa treci prin
târg, te rugam adu-ne o bucata de carne sa facem putina zeama, macar acum, ca
n-am mâncat de sapte ani si am uitat de gustul ei.
Caci din cauza lui ca postea de atâtia ani, se uscasera si mama-sa si femeia;
mâncau ele, dar vai de ele cum era mâncarea aceea.
De aceea, trecând el prin târg, si-a adus aminte si s-a dus la un macelar. Dar
era spre seara si se vânduse toata carnea si nu mai era pe taraba acolo decât
un cap de oaie, zvântat bine. Deci a împa-chetat capul cel de oaie zvântat bine,
a platit, l-a pus în traista si a apucat-o pe o ulita a târgului care urca la
deal. Mergând la deal, ce s-a întâmplat? A început sa curga din traista sânge
mult, fierbinte, pe drum. Si oamenii, când au vazut, au zis:
- Stai, omule! Ce ai în traista? Ai taiat un porc? Ce-i, ca uite, în urma ta
curge dâra de sânge?!
Iar el a zis:
- Da' de unde! Am cumparat un cap de oaie si acela n-avea sânge! De unde sa
fie?
Si când s-au uitat oamenii în traista lui, ce cre-deti ca era? Capul tatalui
sau, proaspat taiat, atunci. Iata ca judecata lui Dumnezeu l-a ajuns! Când l-au
vazut oamenii, au chemat politia: "Oameni buni, veniti ca un om a taiat
capul altuia si-l duce în traista!"
S-a adunat lumea de mirare mare:
- Mai ucigasule, dupa ce l-ai taiat, îl mai si duci pe drumul mare? Cum ai avut
tu curajul asta?
Dar el, când a vazut ca judecata lui Dumnezeu l-a descoperit, a zis:
- Stati, oameni buni, ca va spun adevarul! Cu adevarat sunt ucigas! Cu adevarat
m-a ajuns judeca-ta lui Dumnezeu, dar nu l-am taiat acum.
Si mai adunându-se câtiva oameni, l-au cunoscut si au zis:
- Asta-i tatal sau!
- Asa este, dar nu l-am taiat acum, sunt opt ani de atunci.
- Ei, tu crezi ca poti minti lumea? Dar capul este taiat acum, numai ca nu vorbeste!
Atunci el a fost nevoit sa spuna adevarul si s-au dus cu totii la locul unde
l-a taiat. Si când au sapat, l-au gasit pe tatal sau îngropat si putred, dar
fara cap. Capul îl pusese îngerul în traista la el si a facut din capul cel
de oaie, capul tatalui sau. Si atunci s-au încredintat toti ca l-a ajuns judecata
lui Dumnezeu.
Si era atunci pedeapsa dupa lege, cap pentru cap, si i-au spus:
- Baiete, pregateste-te sa pui capul tau pentru capul tatalui tau!
Dar duhovnicul a spus:
- Dati-mi voie sa-l spovedesc si sa-i citesc o dezlegare!
Iar el, când a vazut pe duhovnic lânga dânsul, a cazut cu lacrimi si a început
a plânge cu toata puterea si a zis:
- Parinte, nu ma lasa!
Dar duhovnicul i-a zis:
- Fiule, nu te teme! Ti-am spus ca daca ai sa patesti un necaz mare în drumul
acesta, are sa te ierte Dumnezeu! Deci ai sa ai bucurie mare, ca îti rasplateste
pentru pacatul tau în lumea aceasta.
Si l-a spovedit preotul în fata tuturor si l-a împartasit cu Preacuratele Taine
si a zis celor ce tineau sabia:
- Împliniti porunca voastra, ca eu mi-am facut partea mea fata de acest suflet!
Si când a fulgerat sabia, a cazut capul lui într-o parte, chiar în locul unde
omorâse pe tatal sau. Iar când a cazut capul pe brazda, un porumbel alb a zburat
de pe umarul lui si s-a ridicat la cer.
Si asa acest tânar, dupa atâtia ani de pocainta, pâna nu a platit cu sângele
sau, sângele tatalui sau, nu a fost iertat.
*
Vedeti, fratilor, pentru o ucidere câta pocainta, câte lacrimi, câte metanii,
câta durere, câta întristare si tot nu a fost iertat, pâna n-a dat capul sau
pentru tatal sau! Deci, bagati de seama ca fiecare prunc, fiecare copil, este
un om, un om desavârsit, înca de atunci de când s-a zamislit, ca asa a lasat
Dumnezeu. Deci sa nu va ucideti copiii, ca sa nu va ajunga osânda Dreptului
Judecator.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
