 BluePink XHost |
Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
|
BluePink XHost |
Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
DARURILE MAICII DOMNULUI
Toate darurile Preasfintei Fecioare Maria au atras mult asupra ei mila si îndurarea
lui Dumnezeu. Dar care i-a fost ei mai mult ca toate pricina de slava si de
înaltare duhovniceasca? Care credeti ca a fost cel mai mare dar al Maicii Domnului?
Oare fecioria sau întelepciunea sau sfintenia sau priceperea sau alte multe
si nenumarate daruri pe care le avea?
Da, fratii mei! Într-adevar, Preasfânta Fecioara Maria a fost împodobita de
Dumnezeu cu toate darurile cele duhovnicesti. Însa darul cel mai mare care i-a
fost ei pricina de slava si de cinste negraita a fost darul smereniei. Fara
de acest dar, toate celelalte daruri nu i-ar fi fost de nici un folos.
Smerenia a fost pricina de slava si de cinste Preacuratei Fecioare Maria, mai
mult decât toate darurile pe care le avea. Pentru smerenia ei, dupa marturia
Sfântului Duh, Domnul a cautat spre smerenia roabei Sale si a ridicat-o la atâta
slava si cinste, spre a fi laudata în cer de toate ostile ceresti, si pe pamânt
fericita de toate neamurile.
Smerenia a fost cea dintâi pricina de înaltare si slava pentru toti sfintii
lui Dumnezeu. Smerenia a înaltat pe Avraam si l-a facut pe el prieten al lui
Dumnezeu si tata al multor neamuri, caci se socotea pe sine a fi pamânt si cenusa.
Smerenia l-a înaltat pe Iosif si l-a facut pe el mai mare peste tara Egiptului.
Smerenia l-a facut pe Moise cel gângav la limba, povatuitor si legiuitor peste
tot poporul lui Israel. Caci se socotea pe sine nevrednic de aceasta slujba
si ruga pe Dumnezeu sa trimita pe altul la scoaterea lui Israel din robia Egiptului.
Smerenia l-a aratat pe David a fi dupa inima lui Dumnezeu, caci se socotea pe
sine vierme si nu om. Cu smerenia a stralucit marele Daniil proorocul, cei trei
tineri, marele prooroc Isaia si mai mult decât toti, dumnezeiescul Ioan Botezatorul,
care nu se socotea pe sine vrednic de a dezlega cureaua încaltamintei lui Hristos
si care, pentru adâncimea smereniei lui, s-a învrednicit a fi martorul cel mai
apropiat al Sfintei Treimi la Iordan si de a se numi de Însusi Hristos, cel
mai mare om nascut din femeie.
Iar daca acesti sfinti mari ai lui Dumnezeu au aratat smerenie mare, apoi cine
poate sa înteleaga câta adâncime de smerenie a fost în inima Preasfintei Fecioare
Maria, care, auzind si întelegând de la Arhanghelul Gavriil ca va zamisli de
la Duhul Sfânt si va naste pe Fiul lui Dumnezeu, nu s-a înaltat cu inima sa,
ci cu mare smerenie, socotindu-se pe sine o simpla roaba, a zis: Iata roaba
Domnului. Fie mie dupa cuvântul tau!
Aici cu adevarat a luat plinire cuvântul Scripturii care zice: Cine se va smeri
pe sine, va fi înaltat. Iar Sfântul Efrem Sirul zice ca: "În inima adânca
se va înalta Dumnezeu".
Deci, dupa marturia acestui sfânt parinte, toate darurile cele mai înalte pe
cele smerite se reazima. Apoi si la Preacurata Fecioara Maria, toate darurile
cele înalte si duhovnicesti cu care a fost împodobita de Dumnezeu s-au rezemat
si au avut drept temelie vesnica, smerita ei cugetare.
Iubitii mei frati, spre a deslusi mai luminat cele spuse despre smerenia Maicii
Domnului, am sa va spun o istorioara. Se povesteste ca un vestit sculptor, a
facut, pe lânga alte statui vrednice de lauda si de mirare, si un minunat spic
de grâu de care atârna un porumbel. Toti se mirau si se minunau de aceasta uimitoare
sculptura, deoarece se parea ca în ea mestesugul nu urmeaza firii, ci o depaseste
pe ea.
Dar era o taina nedezlegata, cum un spic care este asa de gingas cu puterea,
sa poata tina pe el greutatea unui porumbel. Dezlegarea tainei însa arata si
închipuieste pe Preacurata Fecioara Maria. Preasfânta Fecioara era aici închipuita
printr-un fir de grâu, iar porumbelul era chipul Duhului Sfânt.
Spicul statea aplecat de greutatea porumbe-lului, aratând, ca un simbol, smerenia
cea mare a Preacuratei Fecioare Maria, care s-a aplecat cu multa dragoste si
smerenie când Duhul Sfânt a venit peste ea si a facut-o salas lui Hristos Dumnezeu.
Iubitii mei frati, dupa cum ati auzit, smerenia a fost pricina de slava, de
cinste si de înaltare la toti sfintii lui Dumnezeu si cu atât mai mult la Preasfânta
Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria. Dar sa stiti si sa întelegeti,
ca mai presus de toate a fost smerenia cea nemasurata a Domnului, Dumnezeului
si Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a smerit pe Sine, ascultator facându-se
pâna la moarte, si moarte de cruce.
Iar aceasta nemasurata smerenie a Domnului I-a adus Lui nemasurata slava si
cinste si pentru aceea si Dumnezeu l-a preaînaltat si I-a dat Lui nume, care
este mai presus de tot numele, ca întru numele lui Iisus tot genunchiul sa se
plece, al celor ceresti, al celor pamântesti si al celor de dedesubt.
Dar va zice cineva: "Ce este smerenia?" La aceasta voi raspunde nu
cu cuvintele mele, ci cu ale Sfântului Isaac Sirianul: "Smerenia este haina
dumnezeirii, pentru ca cu aceasta S-a îmbracat Dumnezeu, când a binevoit a veni
în lume, si S-a îmbracat în firea noastra cea smerita".
Iar daca se va întreba cineva din ce se naste ea, vom zice ca Sfântul Ioan Scararul,
ca din ascultare si din taierea voii. Si daca va zice cineva pentru care motiv
smerenia este asa de mare, voi zice, pentru ca numai ea poate ucide pe cel mai
mare pacat, care este mândria. Pentru acest pacat, îngerii au cazut din cer
si stramosii nostri, Adam si Eva, au cazut din rai; caci, ascultând de sarpele
diavol, li s-a nalucit a se face ca niste dumnezei.
Fratii mei, vreau sa va spun ca astazi, mai mult ca oricând, acest mare pacat
al mândriei a cuprins toata lumea. Fiecare doreste sa fie mai mare peste altii
si sa-i robeasca si sa-i stapâneasca. Fiecare doreste sa fie mai bogat decât
altul; fiecare sa fie mai cinstit, mai vestit si mai bagat în seama decât altul.
Fiecare doreste a se socoti mai întelept decât altii. Fiecare se lauda ca este
mai iscusit în meserii si mestesuguri.
Cine învata pe cel sarac sa ia pâinea de la gura copiilor si sa-si cumpere televizor
si video, spre a-si închipui si el ca este asemenea cu cei avuti? Nu mândria?
Cine învata pe femei si pe fete sa munceasca luni si ani de zile, nu spre a-si
cumpara cele de nevoie vietii, ci spre a-si cumpara rochii la moda si încaltaminte
luxoasa si alte lucruri desarte, care nu tin nici de foame, nici de frig? Oare
nu mândria?
Cine învata pe cel sarac, care are o casa de copii, sa se sârguiasca cu mai
multa truda spre a le face la toti haine luxoase si de mult pret, spre a-i face
sa fie în rând cu lumea? Nu mândria?
Cine face pe fetele si pe femeile cele usoare sa se dreaga pe fete cu pudra
si cu alte unsori si sa-si vopseasca unghiile spre a arata mai tinere si mai
frumoase? Oare nu mândria si slava desarta, care este fiica cea dintâi a mândriei?
Vor sa fie cu orice pret în rând cu lumea si nu aud pe Apostolul Iacov, care
zice: Lumea, în cel rau zace; si iarasi: Cine se face prieten cu lumea, se face
vrajmas lui Dumnezeu.
Cine învata pe cei neînvatati sa defaime pe cei cu adevarat învatati? Nu mândria?
De unde vin bataile, ambitiile, laudele, pricinile, sfezile, tulbu-rarile si
vrajbele între oameni? Nu din mândrie? Ca fiecare se socoteste mai tare decât
altul si mai drept. Au nu din mândrie?
O, rautate fara margini! Cine mai cunoaste azi rautatile tale? Si cine se mai
osteneste astazi sa alunge aceasta ciuma sufleteasca din inima sa?
Fratii mei, iata pentru care pricina sfânta smerenie este cea mai vestita din
toate virtutile, pentru ca numai aceasta poate sa le pazeasca pe toate si fara
de ea, toate sunt nimic. Sa stiti si sa tineti minte ca numai aceasta singura
virtute, smerenia, poate în vremea mortii sa mântuiasca pe om, dupa cum zice
unul din sfintii Filocaliei.
De aceea si Mântuitorul nostru, pe cei smeriti cugetatori îi fericeste cel dintâi,
zicând: Fericiti cei saraci cu duhul, ca acelora este împaratia cerurilor. Caci
cel ce are smerenie în inima sa, macar de ar avea toate faptele bune, pururea
se socoate pe sine sarac si ca, înaintea lui Dumnezeu, nu a facut nimic bun.
Deci, fratii mei, sa nu uitati cât de mare este darul smereniei si câta slava
si fericire aduce omului aceasta slavita si prea mare virtute. Amin.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
