 BluePink XHost |
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
Sunt opt pricini de neputrezire a mortilor:
I. Prima pricina este atunci când veti gasi mort în groapa si carnea a putrezit
toata, dar oasele stau prinse între ele ca la copacel. Acela nu-i sub blestem.
Acela-i om tare din fire, care nu putrezeste 40-50 de ani. De aceea este asa.
II. Când vei gasi mort în groapa neputred si este exact cum l-ai pus, acela
n-a putrezit din cauza pamântului. Este pamânt unde nu putrezeste mortul, daca
nu-l muti. Acolo pamântul are chimicale si nu da voie sa putrezeasca nimic.
Aceste neputreziri sunt firesti, dar sunt si putreziri mai presus de fire:
III. Când vei gasi mort în mormânt neputred si carnea pe el este muceda ca buretele
si alba, acela este om care a fost blestemat de dumnezeiestile pravile. El a
avut canon mare la spovedanie pentru pacate mari si nu l-a facut.
IV. Când vei gasi mort în groapa neputred si este negru si umflat ca toba si
partile dinainte nu-s putrede, iar cele dinapoi sunt putrede, acela este blestemat
de preot sau de arhiereu.
V. Când vei gasi mort în groapa neputred si n-au putrezit nici hainele pe el,
nici sicriul, nimic, nimic, si-i creste barba, cum s-a întâmplat la cel de la
Husi, si-i cresc unghiile, acesta a facut nedreptati si a furat. Acesta nu putrezeste
pâna nu-l dezleaga un arhiereu. Iar daca îl dezleaga si arhiereul si tot nu
se desface, atunci el este blestemat de saraci, fiindca a luat avere de la saraci.
Si pâna nu dau neamurile lui înapoi atât cât a luat el, nu putrezeste si tot
în iad se munceste si nici arhiereul nu-l poate dezlega.
VI. Când vei gasi mort în mormânt neputred si pielea pe el este ca floarea de
bostan, galbena, si limba-i galbena si îi cresc unghiile si-i creste barba si
parul, acesta este sub anatema, sub cea mai grea pedeapsa a Bisericii. Acesta,
din doua pricini este asa: sau a hulit pe Dumnezeu si pe preoti si s-a lepadat
de credinta, sau a trait în preacurvie de gradul I - tatal cu fiica sau baiatul
cu mama sa, adica incest. Acestia cad sub anatema, cea mai grea pedeapsa a Bisericii.
VII. Când vei gasi mort în groapa caruia nu i-a putrezit mâna sau piciorul,
acela a lovit pe tatal sau pe mama sa si a amarât foarte tare pe parintii sai
si a fost blestemat de ei si (nicidecum) nu s-a spovedit la duhovnic de acest
pacat si nu a luat dezlegare, când era în viata.
VIII. Iar când vei gasi om neputred si-i usor ca o pana si miroase frumos tare,
si-i foarte vesel la fata si face minuni, acelea sunt sfinte moaste, cum a fost
si cu Sfântul Ioan Hozevitul la Ierusalim, care l-au gasit dupa 20 de ani, nu
numai neputred, dar a facut si minuni.
Iata care sunt semnele la trupurile afurisite:
- sunt nedezlegate;
- sunt deformate si urâte;
- sunt greu mirositoare si prea puturoase;
- sunt umflate ca toba;
- provoaca spaima si cutremur privirii.
Iar la sfintele moaste sunt aceste semne:
- sunt nestricacioase;
- sunt binemirositoare;
- sunt uscate si usoare;
- sunt vesele la vedere;
- nu provoaca frica, ci bucurie duhovniceasca;
- izvorasc din ele felurite minuni.
UN CAZ DE NEPUTREZIRE
Citeam în Pidalionul de Neamt, la subînsem-narea canonului 14 din Sardica,
unde este scris despre un fapt care l-a vazut cu ochii atâta lume si Episcopul
de Husi, Iacov Stamati.
La Episcopia de Husi, pe la 1785 traia un calugar cu numele Rafail. Acest calugar
era olar de meserie si era cu viata sfânta. El toata ziua nu mânca, ci numai
seara la apusul soarelui mânca ceva foarte putin. Dupa ce mânca, calugarul îsi
lua o carte de citit si se ducea si se culca în cimitir între cruci. Cimitirul
era lânga biserica. Totdeauna, si vara si iarna, avea un cojoc si se culca între
cruci. Si calugarii îi ziceau "Rafail cel nebun". Ehei! Daca am fi
si noi nebuni ca dânsul! El avea viata sfânta.
Acest calugar nu vorbea cu nimeni, ci îsi cauta de meseria lui, si se minunau
ceilalti de lucrul ce iesea din mâinile lui. Toti îl întrebau de ce doarme în
cimitir, iar el raspundea: "Ca acolo mi-i locul; daca mâine mor, nu plec
acolo? - adica la morminte. Si vreau sa ma obisnuiesc si eu cu mormintele".
Într-o noapte, dormind monahul Rafail în cimitir lânga o cruce de piatra veche,
aude cum bateau dracii pe unul în groapa. Si-l bateau de la 11 noaptea pâna
la ora unu, la miezul noptii. Un ceas înainte de miezul noptii, unul dupa. Dar
îl bateau de se auzea si se cutremura pamântul. Si el striga din mormânt: "Miluiti-ma,
ajutati-ma! Nu ma lasati, ca ma bat dracii!" Si-l bateau dracii în mormânt
doua ceasuri, de se cutremura pamântul acolo unde era el.
Rafail a stat si a ascultat si ce s-a gândit el: "Ma duc la duhovnicul
episcopiei sa-i spun, sa vina sa faca o dezlegare la mormântul lui". Duhovnicul
Daniil avea 90 de ani, saracul. Se duce Rafail si-i zice rugaciunea la usa,
ca asa se zice:
- Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul
lui Dumnezeu, milu-ieste-ne pe noi. Blagosloveste preacuvioase parinte!
Duhovnicul batrân si obosit de lume, raspunde:
- Domnul si Maica Domnului. Care-i acolo?
- Eu, Rafail, parinte.
- Ce vrei?
- Parinte Daniil, hai la cimitir si-l dezleaga pe unul, ca tare-l bat dracii!
- Mai îndracitule, tu daca dormi în cimitir, câte nu ti-arata dracii? Unde sa
ma duc eu, ca-s obosit?
Si n-a vrut sa mearga. Si Rafail s-a dus, zicând:
- Iarta-ma, parinte!
A mai stat vreo zi, doua, bietul Rafail si a zis: "Ma duc sa-i spun duhovnicului
din nou!", ca auzea cum îl bat diavolii si îi era mila de acela care striga
în mormânt.
- Parinte Daniil, hai ca-l bat dracii pe unul în mormânt noaptea! Vai, tare
mai striga ajutor.
Iar l-a ocarât duhovnicul:
- Ce ai venit, mai stricatule? De ce nu ma lasi sa dorm?
Mai sta el doua-trei zile, iar se duce: "Ma duc sa-i mai spun o data".
Si se duce Rafail a treia oara la duhovnicul lui, Daniil:
- Parinte Daniil, aveti mare putere de la Dumnezeu ca duhovnic, sa legati si
sa dezlegati pacatele! Veniti sa dezlegati pe un om, ca tare-l bat dracii în
groapa. Parinte, sa stiti ca daca nu vreti sa veniti, veti da seama de sufletul
acesta în ziua cea mare a Judecatii de apoi! Sa nu spuneti ca nu v-am spus!
Când a auzit duhovnicul, atunci s-a gândit: "Mai, a treia oara a venit,
si n-a venit degeaba".
- Stai, Parinte Rafail, ca merg!
Si-a tras ciubotele, si-a luat molitfelnicul, un epitrafir, o cruce si cârja
si a plecat, ca cimitirul era în ograda episcopiei, lânga biserica, cum se faceau
înainte vreme. Când s-a dus la crucea aceea de piatra, înca de departe auzea
cum se cutremura pamântul:
- Parinte Rafail, dar de când îl bat dracii?
- Sa fie mai mult de patruzeci de zile. Si eu am fost de trei ori la sfintia
voastra, iar acum a treia oara m-am gândit sa nu mai vin. Eu l-am întrebat ce
are, iar el mi-a raspuns: "Vai de crestinul acela care moare fara sa-si
marturiseasca toate pacatele!".
Si auzea batrânul cum îl bateau dracii pe acela în groapa si cum striga: "Miluiti-ma!
Ajutor! Nu ma lasati, fratilor! Miluiti-ma!"
Atunci duhovnicul a trimis repede dupa episcop. Episcopul se culcase:
- Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ne
pe noi! Bine-cuvinteaza Preasfintite Stapâne!
- Domnul si Maica Domnului. Cine-i?
- Rafail. Preasfintite, va cheama acum parintele duhovnic Daniil pâna la cimitir,
ca se petrece o minune mare acolo.
Episcopul s-a dus imediat.
- Preasfintite, ia asculta ce-i în mormântul asta!
- Rafail, dar de când îl bate?
- Au trecut patruzeci de zile.
- Si când îl bate?
- Îl bate numai când este un ceas pâna în miezul noptii si unul dupa miezul
noptii. Doua ceasuri îl bate si pe urma nu se mai aude. Atunci a întrebat episcopul:
- Ce-i de facut, parinte duhovnic?
- Trebuie sa-l dezgropam, sa vedem ce-i cu dânsul, ca acesta a avut mare blestem.
Pe cruce era scris: "Aici odihneste robul lui Dumnezeu, Ganciu - asa l-a
chemat din botez -, fost administrator al Episcopiei Husilor", de origine
bulgara, ca bulgarii sunt tot ortodocsi. Murise de mai multi ani. Si acum îl
bateau dracii, tot ca sa-l descopere Dumnezeu si sa fie dezlegat, saracul.
A doua zi au chemat pe omul care raspunde de cimitir, sa dezgroape pe acel crestin.
Când l-au dezgropat a doua zi, nici limba în gura nu era putreda. Cum l-au pus
când a murit, asa l-au gasit. Unghiile crescusera ca secera; îi crescuse barba
si parul în mormânt pâna jos; era negru la fata si umflat ca doba. Dar nici
hainele de pe el nu erau putrede. Nimic. Sicriul era întreg si el.
L-au rezemat de biserica si i-au pus o basma alba pe ochi, ca se speria lumea
cât era de urât. A venit lume multa, ca se auzise ca la episcopie au gasit pe
unul pe care-l bateau dracii în fiecare noapte câte doua ore, si este de mai
multi ani neputred.
Episcopul a chemat sapte duhovnici mari, între care si cel al episcopiei, si
a zis: "Hai sa-i facem o dezlegare!"
Si au îngenuncheat fiecare si au citit dezlegare pentru Ganciu. I-au citit rugaciunile,
l-au dus în biserica si i-au facut toata rânduiala înmormântarii cu dezlegari.
Apoi l-au îngropat la loc.
Dupa ce l-au îngropat, l-au întrebat pe Rafail daca se mai aude cum îl bat dracii.
Nu s-a mai auzit nimic nici în ziua de azi.
Dupa un an, când l-au dezgropat, era deja praf. S-au risipit toate oasele, s-au
facut tarâna. S-a mirat toata lumea, ce minune a fost acolo. El a cerut ajutor
sa fie dezlegat saracul. Câta vreme trupul lui nu era putred, sufletul era în
muncile cele negraite ale iadului, dar cu dezlegarile atâtor duhovnici si ale
episcopului, l-a iertat Dumnezeu.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
