|
Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi. |
|
|
Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi. |
CUVÂNT DESPRE RAI
Oare cum as putea eu, nepriceputul si cu totul neiscusitul, să zugrăvesc
prin cuvinte patria noastră cea veche din care am căzut? Dacă dumnezeiescul
si marele Apostol Pavel ne spune că: Cele ce ochiul n-a văzut si urechea
n-a auzit si la inimă de om nu s-au suit, acelea a gătit Dumnezeu celor
ce-L iubesc pe El, apoi cum o limbă de tărână si o minte întunecată
de păcate se va pricepe a spune cele nespuse?
Dar, fiindcă nu este bine nici a tăcea despre acea fericire si frumusete,
voi îndrăzni a aduce prin cuvânt, din cele ce ne-am învătat din Sfânta Scriptură
si din învătăturile Sfintilor Părinti, o umbră oarecare a acelor neumbrite
si vesnice veselii, ca prin cele prea mici să suim întelegerea noastră după
putere la cele prea mari si cu prea minunată frumusete împodobite.
Sfânta Scriptură ne spune despre rai că este asezat de Dumnezeu spre răsărit:
Si a sădit Dumne-zeu rai în Eden spre răsărituri. N-ati auzit ce spune
Isaia? Răsărit este numele Lui. N-ati auzit ce spune Psaltirea? Dumnezeu
S-a suit peste cerurile ceruri-lor, spre răsărituri.
Sfântul Vasile cel Mare întelege raiul, după el si după toti sfintii, ca
o desfătare, căci Eden înseamnă raiul desfătării. Aici trebuie să
întelegem o desfătare vrednică de Dumnezeu, desfătare care este potrivită
sfintilor.
Mai departe, arătând despre acele nespuse duhovnicesti veselii, zice: Acolo
pornirile râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu (Psalm 45, 4). Sfintii Părinti
ai Bisericii au spus că raiul este îndoit, adică este alcătuit si din
cele simtite si din cele gândite, văzut si nevăzut, după cum omul este
format din trup si suflet. Raiul îl întelegem si trupeste dar îl tâlcuim si
duhovniceste. În rai va fi o desfătare duhovnicească desăvârsită a celor
cinci simturi ale omului.
Raiul nu-i împărătia cerurilor. Raiul este locul unde a stat Adam si unde
stau dreptii până la judecata de apoi. O stare provizorie. Nu-i hotărât
să stea dreptii acolo pentru totdeauna, că de la judecată înainte, sufletele
dreptilor nu se mai duc în rai, ci în împărătia cerurilor.
Iar deosebirea între cer si rai este negrăit de mare, pentru că atâta iubire
a avut Dumnezeu de neamul omenesc, încât în locul raiului i-a dat împărătia
cerurilor. Satana l-a scos pe Adam din rai, iar Dumnezeu, venind pe pământ
si suferind pentru neamul omenesc, nu-l mai bagă în rai pe omul care face
voia Lui si poruncile Lui si se teme de El, ci în ceruri. În Evanghelie ce s-a
zis? "Fericiti cei săraci cu duhul, că acelora este împărătia raiului?"
Nu, ci altfel: "împărătia cerurilor". Sau zice: "Fericiti
cei izgoniti pentru dreptate, că acelora este împărătia raiului?"
Nu, ci împărătia cerurilor.
"Iată dar - zice Sfântul Vasile -, a pierdut omul raiul, iar prin mila
lui Dumnezeu cea negrăită, a câstigat cerul". Că unde a prisosit
păcatul, zice Apostolul Pavel, acolo darul a prisosit.
Împărătia lui Dumnezeu nu este mâncare si băutură, ci dreptate, pace
si bucurie în Duhul Sfânt. Iar ca să intre cineva în Împărătia cerurilor
trebuie să se nască din apă si din Duh, să fie nevinovat ca pruncii,
să rabde multe scârbe în viată si să se silească în toată viata la
lucrul poruncilor Domnului.
Raiul, ca cineva să-l poată descrie, nu se poate. Niciodată nu poate să
descrie cineva frumusetile raiului. Nici oamenii, nici îngerii. Auziti pe Apostolul
Pavel: Ceea ce ochiul n-a văzut si urechea n-a auzit si la inimă de om nu
s-a suit. Aceasta a pregătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe Dânsul.
Marele Vasile, arătând pe cât este nouă cu putintă despre rai, zice asa:
"Omule, dacă-ti închipui că raiul este mâncare si băutură si veselie
si grădină si flori si cântări si păsări si palate de aur, nu te opresc.
Măcar asa să-ti închipui, dar râvneste la rai, adică să doresti raiul.
Că dorind raiul, te lasi de păcat. Închipuie-ti si tu cum vrei, dar orice
vei închipui tu despre rai, nu este ceea ce îti închipui tu, că raiul este
mai presus de minte".
Apoi zice: "Deci ispiteste-te ca prin învătăturile acestea să vii
întru întelegerea raiului aceluia si să ajungi si tu la zorile dumnezeiestii
lumini. De esti trupesc si mare îndulcire socotesti din cele simtite, să ai
acea închipuire a Raiului celui trupesc si săturarea cea prea dulce, si să
te sârguiesti către acestea, fiindcă acolo vei afla desfătarea neîncetată!
Dar mai bine decât îndulcirile cele trupesti, suie-te cu gândul către frumusetea
îngerilor si învată-te cu de-amănuntul roadele dreptătii!"
Sfântul Vasile cel Mare vorbeste în Hexaime-ron despre rai, zicând: "Acolo
sunt livezi prea dulci la vedere, cu multă si negrăită verdeată si foarte
fru-mos împodobite. Acolo floarea nu străluceste putină vreme si apoi lipseste,
ci îndelungată vreme si este o mireasmă a Duhului Sfânt, pe care omul nu
o poate spune.
Buna lor mireasmă este fără de sat, frumoasa lor culoare de-a pururea
străluceste si puterea vânturilor nu le slăbeste. Lunile cele noi nu le
vestejesc, înghe-turile nu le îngheată, arsura soarelui nu le usucă; ci
un duh măsurat, care dă oarecare subtire si dulce suflare, usor si cu dulceată
suflă asupra lor, neîmpilat de vreme si nevestejit în veac, păzind sporul
lor. Iar frumusetea sadurilor celor de acolo este si ea vrednică de facerea
si sădirea Celui ce le-a sădit".
Si după multe, zice: "Care cuvânt va putea să arate multimea dulcetii
si frumusetii aceleia?... Acolo sunt si neamuri de nenumărate feluri de păsări,
care prin floarea aripilor si prin dulcea viersuire a glasuri-lor, aduc o dulceată
negrăită, încât oamenii cei drepti de acolo se desfătează si se îndulcesc
prin toate simtu-rile: pe unele văzându-le, pe altele auzindu-le". Mai
departe zice: "De esti duhovnicesc si cugeti mai mult decât la îndulcirile
trupesti, urcă-te cu gândul către frumusetile îngerilor si învată-te roadele
dreptătii ce sunt în ei. Vezi râurile lui Dumnezeu cele pline de ape, ale
căror porniri veselesc cetatea lui Dumnezeu si a căror mester este singurul
Dumnezeu".
Dar, într-adevăr, raiul în care a stat Adam era îndoit. Avea o parte simtită
si una gândită, fiindcă în rai erau pomi din care se putea mânca. Ceea ce
spune Sfânta Scriptură: pomul cunostintei binelui si răului, se poate închipui
că a fost într-adevăr pom.
Dar de ce-i spune pomul cunostintei binelui si răului? Stiti voi ce înseamnă
pomul cunostintei binelui si răului, din care a mâncat Adam si de ce se cheamă
asa? Iată ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur despre acest pom: "Pomul
cunostintei binelui si rău-lui din rai se chema asa pentru că două lucruri
mari a arătat el după ce au gustat Eva si Adam dintr-însul: A arătat binele
si răul".
A arătat cât de bine era dacă nu mânca din pom, că Adam, care a stat 700
de ani în rai, s-a desfătat acolo de atâtea bunătăti - si de cele simtite
si de cele gândite, că auzea si îngerii în ceruri si îi vedea cum îl laudă
pe Dumnezeu. Iar atunci când l-a scos afară din atâta dulceată si frumusete,
a cunoscut cât de bine era dacă nu mâncam din pom. Si iarăsi, a cunoscut
si răul: "Cât de rău este, si ce mare răutate ne-a ajuns pe noi,
fiindcă am mâncat din pom".
Iată ce înseamnă pomul cunostintei binelui si răului. A cunoscut cât de
rău a făcut că a călcat porunca lui Dumnezeu si cât de bine era dacă
nu o călca si nu mânca din pom. Asa se tâlcuieste pomul cunostintei binelui
si răului după Sfintii Părinti.
Dar să continuăm despre rai. Marele Vasile spune acolo: "Păsările
raiului nu mai mor ca cele de pe pământ si nu mai îmbătrânesc, că sunt
pline de Duhul Sfânt. Acolo cele patru stihii care sunt pe pământ: aerul,
apa, pământul si cerul, sunt atât de împodobite de Dumnezeu, cum nu se poate
vorbi. Cele patru anotimpuri ale anului: primăvara si vara, toamna si iarna,
asa de frumos sunt îmbinate unele cu altele, încât nu se mai satură omul în
veacul veacului de a trăi acolo.
Acolo niciodată nu este silă a vânturilor si nepotrivire a anotimpurilor.
Acolo nu-i nici prea frig, dar nici prea cald. Nu-i nici prea mare vânt, dar
nici să nu fie deloc. Nu-i niciodată acolo ploaie prea multă, dar nici
să nu fie. Deci cele patru stihii, cele patru anotimpuri, sunt îmbinate în
asa fel, încât pro-voacă o negrăită plăcere la cele cinci simtiri ale
omului.
Gustul. Poamele din rai au atâta dulceată si atâta felurime de gusturi, încât
omul nu mai poate pofti nimic peste dulceata lor.
Auzul. Cântările de acolo care desfătează nu gustul, ci alt simt al omului,
auzul, atâta frumusete au, încât o mie de ani se pare un ceas în rai, cum citim
si în Mântuirea păcătosilor.
Pipăitul cel îndoit, înăuntru si în afară, acolo atât frumusete are si
atâta blândete în zidiri, încât niciodată spini nu există, lucru aspru nu
există, lucru care să te ardă nu există, lucru care să te otrăvească
nu există, asa încât pipăirea si cea dinăuntru si cea din afară este
fără nici o vătămare.
Mirosul. Atâta mireasmă a Duhului Sfânt este acolo si florile acelea atâta
mireasmă au, încât nu mai poti să-ti închipui că ar mai exista altceva
în lume să miroasă mai frumos ca acelea.
Vederea. Iar vederea se desfătează întru atâta frumusete (Gan-Eden, adică
vesnică desfătare), încât nu poate omul nici într-un fel să mai cugete
că ar putea vedea ceva mai frumos ca acolo.
Se desfătează cele cinci simtiri ale omului de nu pot mai mult. Ai văzut
ce spune în Psaltire: Pornirile râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu. Stiti
voi ce înseamnă pornirile râurilor? Râurile Duhului Sfânt se varsă în rai
si veselesc cetatea lui Dumnezeu - raiul si sufletele -, încât nu poate omul
să spună cu limba asta de tărână ce mângâiere a Duhului Sfânt vine acolo.
Pornirile râurilor, pornirile darului Duhului Sfânt care se varsă în rai,
atât veselesc inima si mintea omului, încât el nu mai poate cugeta, nici cu
inima, nici cu mintea, nimic mai presus decât acele mângâ-ieri ale darului Duhului
Sfânt. Si acesta-i raiul, dacă-ti poti închipui asa, dar nu împărătia
cerurilor.
V-am spus că omul este îndoit, o parte văzută si una nevăzută. Raiul
este si simtitor, ca omul să poată gusta si cu trupul si cu vederea dulcetile
lui; si gânditor, pentru că sufletul omului acolo nu este împiedicat să
vadă cerul sau dăntuirile arhanghelilor si ale îngerilor sau să audă
cântările din cer. Între partea văzută si cea nevăzută este mare legătură.
În rai Dumnezeu a spus lui Adam să lucreze raiul si să-l păzească. Dar
stiti ce lucrare era aceea? Întreabă pe Sfântul Nil Ascetul. Era lucrarea
rugă-ciunii si păzirea mintii. Raiul cel cuvântător din sufletul lui!
A lucra raiul este totdeauna a fi în rugăciune necontenită cu Dumnezeu,
asemenea cu îngerii, căci Adam îi auzea rugându-se si cântând lui Dumnezeu;
iar a-l păzi este de a-si păzi mintea, să nu alunece cumva spre gândire
împotriva lui Dumnezeu.
Închei aici prin cuvintele Sfântului Vasile cel Mare: "Învată-te, omule,
ca din niste învătături ca acestea să vii întru întelegerea Raiului si
să ajungi la zorile dinaintea luminii, unde răsare lumina cunos-tintei si
unde raiul desfătării s-a sădit". Amin.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
