 BluePink XHost |
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
SFANTUL IRINEU EPISCOPUL SI DIACONUL SAU, DIMITRIE
La numai cateva zile dupa patimirea preotului Montanus si a sotiei sale Maxima, Martirologiile inscriu numele unui tanar episcop, Irineu din Sirmium (azi Mitrovita), oras din provincia Panonia Inferior, locuita pe atunci de daco-romani, precum si de traci romanizati. Din Actul sau martiric, scris in limba latina, aflam ca a fost judecat si condamnat la moarte de acelasi guvernator al provinciei Probus, care condamnase si pe sotii Montanus si Maxima. Acest act martiric arata ca Irineu era episcopul Bisericii din Sirmium, ca era casatorit si avea copii mici, deci era un ierarh tanar (pe atunci, episcopii puteau fi casatoriti sau necasatoriti). Pentru credinta sa in Hristos, ca si pentru slujba pe care o avea, a fost arestat si dus inaintea lui Probus. Poruncindu-i sa jertfeasca zeilor, tanarul episcop a raspuns: “Cel ce jertfeste zeilor si nu lui Dumnezeu, sa se piarda” (Iesire 22, 20). Staruind in refuzul sau, Probus a poruncit sa fie pus la chinuri. Venind parintii si sotia lui si vazand cat de mult era chinuit, il sfatuiau sa se supuna poruncii imparatului. Acelasi lucru il faceau si copiii sai care il rugau: “Ai mila de tine si de noi, tata”, iar ceilalti cunoscuti, care erau de fata, cu lacrimi si suspine ii ziceau: “Fie-ti mila de floarea tineretii tale!” Dar el le-a raspuns prin cuvintele lui Hristos Domnul: “De cel ce se va lepada de Mine inaintea oamenilor si Eu ma voi lepada de el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri” (Matei 10, 33). La acest raspuns, Probus a poruncit sa fie dus cu paza la inchisoare, unde a fost tinut mai multe zile si supus la felurite chinuri. Dupa un oarecare timp, episcopul Irineu a fost adus in fata lui Probus, la miezul noptii. I s-a propus din nou sa jertfeasca, spre a fi scutit de chinuri. Dar fericitul Irineu i-a raspuns: “Am pe Dumnezeu, Caruia am invatat sa ma inchin din copilarie. Lui ma inchin, Celui ce ma intareste si Lui ii aduc jertfa, iar zeilor facuti de maini omenesti nu pot sa ma inchin”. Atunci Probus a incercat sa-l induplece sa jertfeasca macar pentru copii sai, pentru a nu-i lasa orfani. Nici cu aceasta n-a reusit sa-l abata din calea pe care a pornit, caci i-a raspuns: “Copiii mei au acelasi Dumnezeu pe care-L am si eu, Care poate sa-i mantuie: tu, insa, fa ce ti s-a poruncit”.
In cele din urma, Probus a dat sentinta de condamnare, ca sa fie aruncat in raul Sava, afluent al Dunarii. Spre uimirea lui Probus, blandul dar neinfricatul episcop l-a rugat sa fie ucis cu sabia ca sa cunoasca toti “in ce fel s-au deprins crestinii sa dispretuiasca moartea pentru credinta lor in Dumnezeu”. Guvernatorul i-a indeplinit aceasta ultima rugaminte, lucru pe care Irineu l-a socotit ca o biruinta, multumind lui Dumnezeu. Dus la locul de osanda, s-a rugat din nou zicand: Doamne, Iisuse Hristoase, Care ai binevoit sa patimesti pentru mantuirea lumii, fa sa se deschida cerurile Tale, ca ingerii sa primeasca sufletul robului Tau Irineu, cel ce moare pentru numele Tau si pentru poporul Tau, care sporeste in Biserica Ta universala din Sirmium. Iti cer si ma rog milostivirii Tale sa ma primesti si pe mine si sa binevoiesti a-i intari si pe acestia in credinta Ta”. Si astfel a fost taiat cu sabia de ostasi si aruncat in raul Sava, in ziua de 6 aprilie, anul 304.
Anumite Martirologii arata ca, dupa cateva zile, la 9 aprilie 304, a fost ucis cu sulita tanarul Dimitrie, diaconul episcopului Irineu. Moastele lui au primit curand darul unor vindecari minunate de boli si neputinte. Dupa mai bine de un veac, cand crestinismul dobandise libertate deplina si se intarise in tot imperiul, prefectul Leontiu al Illiricului a zidit in cinstea lui doua biserici, una in Tesalonic, in care i-a asezat moastele, in ziua de 26 octombrie 413, alta in Sirmium, oras pe care slavii l-au numit, mai tarziu, Mitrovita, dupa numele sau. Unii istorici socotesc ca Sfantul Dimitrie sau Dumitru pe care noi, ortodocsii, il sarbatorim la 26 octombrie, nu este altul decat diaconul Dimitrie din Sirmium. Praznuirea lui la 26 octombrie s-ar datora faptului ca, in acea zi, i-au fost asezate moastele in biserica din Tesalonic.
Sa nu-i uitam pe acesti martiri, ci sa ne rugam lor pentru mantuirea sufletelor noastre, zicand: “Cuvantul adevarului drept invatand si cu credinta rabdand pana la sange, sfintilor mucenici Irineu si Dimitrie, rugati-va lui Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre”.