LITURGHIA ORTODOXA: VIZIUNE DE VIATA ATOTCUPRINZATOARE

Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Biserica Ortodoxa este, inainte de toate, o Biserica liturgica. Cultul constituie centrul vietii bisericesti si cea mai sigura expresie a credintei sale (lex orandi lex credenti est). Liturghia ortodoxa (euharistica) este profund biblica in continutul ei (98 referiri la Vechiul Testament si 124 referiri la Noul Testament). Aceasta explica si faptul ca liturghia ortodoxa s-a schimbat foarte putin de-a lungul veacurilor. Pe linga faptul ca ea reprezinta interpretarea si experienta comuna a tainei lui Hristos si a Bisericii Sale, liturghia ortodoxa este - in acelasi timp - si o traditie vie, care uneste in aceeasi credinta o mare diversitate, de generatii si de Biserici etnice si locale. Ca atare, Biserica Ortodoxa nu poate fi inteleasa fara liturghia sa. Prioritatea acordata liturghiei ca lex credenti (norma credintei) si ca lex orandi (rinduiala cultului), fata de autoritatea juridica arbitrara sau fata de parerile teologice individuale, constituie trasatura caracteristica a conceptiei ortodoxe cu privire la unitatea Bisericii: caracterul ei sacramental-comunitar.

1. Liturghia - prin insasi natura sa - este un act integrator sau o lucrare atotcuprinzatoare: lucrarea lui Dumnezeu pentru popor. De aici rezulta caracterul divino-uman al liturghiei. Liturghia (din gr. leiton+ergon) inseamna actiune publica sau comuna, respectiv, actiunea laso-ului, a intregului popor al lui Dumnezeu, deci nu doar a clerului.

a. Inainte de inceperea liturghiei, diaconul reaminteste episcopului ca acum este momentul potrivit (kairos) pentru a actiona, de a lucra pentru Dumnezeu (alta traducere posibila: acum este kairos-ul pentru lucrarea Domnului). De fapt, denumirea traditionala si cea mai raspindita pentru liturghia euharistica este, in Biserica Ortodoxa, "dumnezeiasca Liturghie".

b. Slujitorul principal este Insusi Hristos, Arhiereul nostru vesnic: "Caci Tu esti Cel Care aduci si Te aduc. Cel Care primesti si Cel care Te imparti. Hristoase Dumnezeul nostru!" (rugaciunea dinainte de iesirea cu Sfintele Daruri).

c. Intrucit liturghia este actiunea intregii obsti crestine, sau actiunea lui Dumnezeu pentru intreg poporul Sau dreptcredincios, in Ortodoxie, nu exista liturghie individuala - adica savirsita doar pentru preot sau numai de catre acesta pentru credinciosi - cum nici liturighii speciale pentru anumite categorii de membri ai Bisericii (liturghii pentru batrini, copii etc.). De fapt, toti membrii Bisericii sint invitati la aceeasi liturghie, oficiata o singura data pe zi, in acelasi loc: clericii si mirenii, tinerii si bartinii, saracii si bogatii, barbatii si femeile.

d. Toate verbele utilizate in liturghie sint la plural, chiar atunci cind rugaciunile sint pronuntate doar de catre preot, intrucit acestea sint ale intregii comunitati, sau pentru intreaga comunitate. Forma dialogica intre una si mai multe voci exprima inclusivitatea unitatii Bisericii, diversitatea adunata in comuniune, evitind atit uniformitatea, cit si individualismul, aceasta comuniune fiind caracterizata prin dialog, daruire reciproca si fatietate armonioasa. (Singularul este folosit numai atunci cind preotul se pocaieste de propriile pacate).

e. Pentru a intelege liturghia ca actiune integratoare prin care Biserica, Trup al lui Hristos, este edificata in fratietate, se face astazi incercarea - mai ales in diaspora ortodoxa din Europa Occidentala si din America de Nord - de a reintroduce oficierea Tainelor Botezului si Cununiei de la inceputul liturghiei euharistice, asa cum se proceda in Biserica primara. Adesea, vechea traditie ne ajuta la reinoirea sau corectarea traditiei si practicii contemporane!

Nu cu mult timp inainte, deseori, numai corul participa la cintarea liturgica: astazi, insa, in multe Biserici locale, se incurajeaza participarea tuturor membrilor Bisericii la oficierea liturghei (cintarea si rugaciunea comuna).

2. Liturghia euharistica constituie un memorial integrator deoarece nu este vorba numai de pomenirea Persoanei si actelor lui Hristos, ci si de intreaga Biserica, unita cu El prin credinta si dragoste. De aici rezulta si dimensiunea soborniceasca, nu doar locala sau nationala, a lituraghiei. In liturghia ortodoxa, Hristos nu apare niciodata singur, ci in comuniune indivizibila cu Tatal si cu Sfintul Duh, precum si in comunicune inseparabila cu Trupul Sau - Biserica. Ca atare, la incheierea oricarei rugaciuni apare doxologia treimica, adica indreptata catre Sfinta Treime: Tatal, Fiul si Sfintul Duh, comuniunea suprema de viata si iubire, descoperita noua de Hristos si premarita de Biserica. Doxologia treimica este urmata - cu mici exceptii - de lauda adusa Maicii Domnului, care personifica Biserica ca Trup al lui Hristos, sau salasluirea lui Dumnezeu in umanitate, Maica Domnului realizind cea mai intima si libera acceptare a lui Hristos-Dumnezeu de catre omenire.

a. Cind ortodocsii savirsesc memorialul actualizator al mortii si invierii lui Hristos in liturghia euharistica, conform poruncii Sale: "Faceti aceasta intru pomenirea Mea" (I Corinteni 11, 24) ei Il pomenesc pe Intregul Hristos (totus Cristus: caput et membra) pe Iisus Hristos, Capul unit cu Trupul Sau tainic - Biserica. In acest sens, toti sfintii Vechiului si Noului Legamint (communio sanctorum) sint pomeniii in liturghia euharistica. Intre acestia, Fecioara Maria, Maica Domnului Hristos si icoana eshatologica a Bisericii (Apocalipsa 12 si 21, 1-3) este pomenita intr-o forma deosebita de lauda (vezi, mai ales, proscomidia, precum si rugaciunile de dupa sfintirea darurilor).

b. Liturghia mentioneaza sfintul (sfinta) zilei, pe numele respectiv, conform calendarului - aceasta constituind o alta expresie a dimensiunii integratoare, atotcumprinzatoare a liturghiei, care transcende spatiul, timpul, sexul, pozitia sociala, rasa virsta, cultura - pentru a realiza comuniunea tuturor credinciosilor in Hristos.

c. Aceasta inclusivitate a pomenirii liturgice este accentuata si in iconografia (pictura) ortodoxa, care infatiseaza comunitatii credinciosilor iubirea lui Dumnezeu pentru Biserica Sa din toate timpurile si de pretutindeni, precum si actiunea sfintitoare a Sfintului Duh in toate generatiile si in toata lumea.

d. Pomenirea mortilor adormiti in credinta arata, de asemenea, puterea rugaciunii si iubirii, care este mai puternica decit moartea fizica.

3. Liturghia este cultul integrator de cerere si de multumire, nu numai pentru Biserica, ci si pentru intreaga creatie. Tocmai de aceea se poate vorbi despre dimensiunea cosmica a liturghiei. Exemple.

a. in ectenia cea mare de la inceputul liturghiei, Biserica se roaga pentru intreaga lume si pentru toata credinta;

b. inaintea sfintirii piinii si a vinului, cuvintele anaforei (oferirii darurilor) arata ca acestea sint oferite lui Dumnezeu pentru intreg cosmosul: "Ale Tale dintru ale Tale, Tie Iti aducem de toate si pentru toate" (adica, in numele si pentru binele intregii creatii);

c. apoi, dupa sfintire se spune: "Inca aducem Tie aceasta slujba duhovniceasca, pentru toata lumea Ta, pentru Sfinta soborniceasca si apostoleasca Biserica."

4. Liturghia, ca Taina sau icoana profetica a adunarii eshatologice a omenirii in Imparatiea lui Dumnezeu (Matei 24, 30-31) si ca prinz pascal la masa Domnului (Matei 26, 29) constituie - in acelasi timp - in mod paradoxal, o judecata ("crisis") si o acceptare a lumii noastre, o chemare la "metanoia" (la pocainta, convertire si reinoire), precum si la "koinonia" (comuniune de viata si iubire), un eveniment sau o fratietate exclusiva si inclusiva. Tensiunea intre cele doua aspecte ale evenimentului se vede in credinta si practica apostolica: Matei 28, 19 si Matei 25; Apocalipsa 21, 24 si 21, 27; Galateni 3, 28 si I Corinteni 11, 29. Exemple:

a. marturisirea personala a pacatelor (spovedania) si marturisirea credintei comune (continute in Crez si in toate cintarile liturgice) preced participarea la impartasirea euharistica cu Trupul si Singele Domnului:;

b. impacarea celor despartiti si dezbinati din cauza conflictelor de credinta sau a lipsei de iubire din viata Bisericii (schisme, certuri) este o conditie prelabila pentru impartasirea euharistica comuna.

Observatii: Excluderea unora de la impartasirea euharistica nu este definitiva, ci - mai degraba - terapeutica, aceasta facindu-se in vederea reinnoirii vietii noastre, conform poruncilor de iubire ale lui Hristos (I Corinteni 5, 1-13 si II Corinteni 2, 5-11). Intrucit Euharistia este Taina comuniunii cu Hristos in Imparatia cerurilor, indepartarea temporara de impartasire euharistica are ca scop atentionarea penitentului ca - in cazul in care nu-si schimba viata aici, pe pamint - risca sa piarda comuniunea vietii vesnice din Imparatia cerurilor, adica mintuirea.

Desi textele noastre liturgice ortodoxe sint - inainte de toate - integratoare (inclusive) din punct de vedere teologic, totusi noi trebuie sa imbunatatim participarea membrilor Bisericii la liturghie. Confruntati frecvent cu pericolul ritualismului formal si al rutinei, noi - clericii si mirenii ortodocsi trebuie sa redescoperim astazi in bogata traditie a sfintei noastre liturghii, profunda ei semnificatie eclexiala si existentiala: trebuie sa participam la aceasta nu doar din obligatie morala sau din obicei, ci ca la un act de edificare a comunitatii bisericesti prin iubire reciproca in Hristos si prin preocupare comuna pentru viata intregii lumi. Trebuie sa redescoperim liturghia ca inspiratie si viziune pentru viata noastra de zi cu zi, ca un izvor de lumina pentru a privi lumea asa cum o vede Hristos, spre a accepta sau respinge ceea ce El accepta sau respinge.

Secularizarea de astazi, pe de o parte, si cautarea spirituala a unui sens mai profund al vietii, pe de alta parte, maresc urgenta implinirii acestei sarcini.

Necesitatea unei liturghii inclusive, bazate pe o participare sporita, ne apare si mai acuta, atunci cind la liturghia de duminica gasim unele biserici pline de credinciosi, iar nu departe de ele biserici aproape goale. Care sint motivele pentru care intr-o biserica, liturghia constituie preocuparea tuturor, iar in alta ea este privita ca fiind exclusiv datoria sau "meseria" clerului?

Acest fapt demonstreaza ca minunatele texte liturgice traditionale, ce reflecta o viziune atotcuprinzatoare de viata, nu sint suficiente daca nu sint traite, daca diferitele daruri proprii obstei vii a credinciosilor nu sint descoperite si folosite si daca participarea credinciosilor nu este incurajata si stimulata.

* Comunicare facuta in cadrul unui Seminar ecumenic despre caracterul inclusiv (integrator) al cultului, organizat intre 3-13 iunie 1989 la Insititutul ecumenic de la Bossey-Geneva (Elvetia).