BluePink XHost

Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

Siguranta medicalizãrii sau minciuna necontaminãrii

Medicalizarea femeilor nu exclude în nici un fel posibilitatea acestora de a se îmbolnãvi atâta timp cât clientii nu sunt si, în mod practic, nu pot fi supusi controlului medical. De altfel, studiile aratã cã indiferent dacã sunt sau nu într-un bordel legalizat, riscurile îmbolnãvirii pentru femeile care se prostitueazã sunt aceleasi.
Departamentul de Epidemiologie, Biostatisticã si Medicinã al Universitãtii din Washington a demonstrat într-o cercetare din anul 2000 cã mai mult de 50% din prostituate aflate în studiu s-au pozitivat HIV în primele 6 luni de la ''înrolare'' si 73% în primele 12 luni. Acest studiu demonstreazã o datã în plus, rolul nefast al caselor de prostitutie si faptul cã ele reprezintã adevãrate focare de infectie pentru bolile cu transmitere sexualã. (13)
În timp ce în America de Nord si Europa majoritatea bolnavilor atinsi de SIDA sunt homosexuali, în Africa 80% din bolnavi sunt heterosexuali având ca factori de risc principali raporturi sexuale cu prostituate si antecedente de BTS (boli cu transmitere sexualã). (22)
Un studiu efectuat în Nairobi aratã 66% HIV prevalentã la prostituatele sãrace si 31% HIV prevalentã la prostituatelor ''de lux''.
Într-un studiu prospectiv fãcut în Africa, în 30 de luni de monitorizare, incidenta cumulativã a HIV- seroconversiei a fost de 67%.(23)
Prevalenta HIV-1 este foarte mare când prostitutia se asociazã cu abuzul de droguri. astfel într-un studiu fãcut în Italia, 10 din 14 prostituate toxicomane si din altul fãcut în Elvetia, 14 din 18 erau pozitive.
În sudul Floridei 41% din prostituatele analizate erau HIV pozitive. (23)
În New York si New Jersey mai multe studii fãcute pe diferite categorii de prostituate arãtau urmãtoarele procente:
• 31% HIV- pozitive la neutilizatoarele de droguri intravenoase;
• 58% HIV - pozitive la utilizatoarele de droguri intravenoase;
• 84% HIV - pozitive la utilizatoarele de droguri alte decât intravenoase.
Într-un studiu multicentric fãcut în SUA s-au gãsit valori de pânã la 57% prostituate HIV pozitive.
Pe de altã parte, si pentru bãrbatii care sunt clienti ai bordelurilor legalizate riscurile îmbolnãvirii sunt foarte mari. Departamentul de Microbiologie si Boli Infectioase al ''Women's and Children's Health Network'' din Victoria - Australia, si-au propus sã cerceteze riscul la care sunt supusi clientii caselor de prostitutie. Pentru aceasta a analizat 291 bãrbati - clienti într-o perioadã de 7 zile prin extragerea acidului nucleic din lichidul seminal (preluat din prezervative). S-a testat ''polymerase chain reaction'' pentru prezenta Chlamydiei trachomatis si s-a gãsit în 6% din cazuri, Neisseria gonorrhoeae 16% din cazuri, Trichomonas vaginalis 1% din cazuri, HSV (herpes simplex virus) 8% din cazuri, HIV 1% din cazuri. În orice caz 26% din cazuri erau pozitive pentru una sau mai multe infectii si în 5% din cazuri s-au gãsit mai mult de 1 (un) agent patogen.(25). Se aratã astfel cã chiar dacã bordelul functioneazã normal, chiar dacã bãrbatul foloseste prezervativul, riscurile contaminãrii sunt suficient de mari. Vom prezenta în continuare câteva din cauzele pentru care medicalizarea prostituatelor nu constituie o garantie a necontaminãrii cu B.T.S. (boli cu transmitere sexualã):

- multe din bolile cu transmitere sexualã nu se pot identifica încã din momentul aparitiei lor, astfel în cazul bolii SIDA se cunoaste cã anticorpii pe care-i pune în evidentã controlul medical (pozitivare serologicã) apar la 6 - 8 sãptãmâni dupã infectie, adicã dupã ce persoana infectatã începe sã-si contamineze clientii. Pe tot parcursul perioadei de incubatie, din sângele pacientului si din tesuturile sale pot fi izolate virusurile H.I.V. sau componente specifice din structura lor (18). Pentru sifilis pozitivarea serologicã este de 40 zile de la contaminare, timp în care virusul poate fi transmis bãrbatilor cu care prostituata întretine relatii sexuale înainte sã-i fie depistatã boala (18). Acelasi lucru se poate spune despre majoritatea bolilor cu transmitere sexualã cunoscute (aproximativ 15), adicã bolnavul poate contamina pe cei cu care se aflã în contact, fãrã ca boala sã fie detectabilã prin analizele medicale, pe toatã perioada de incubatie a virusului respectiv.
- între douã controale medicale, prostituata se poate contamina si transmite boala unuia sau mai multor clienti, deoarece controalele medicale nu se pot realiza dupã fiecare act sexual si nici mãcar zilnic, în timp ce o prostituatã poate avea relatii sexuale cu câteva zeci de bãrbati în fiecare zi. Astfel, probabilitatea de a se îmbolnãvi si de a transmite boala mai departe în intervalul dintre cele douã controale este foarte mare.
Igienizarea defectuoasã poate conduce la transmiterea unei boli chiar si în situatia în care femeia însãsi nu suferã de boala respectivã. Cine poate garanta cã o femeie epuizatã fizic si sufleteste de multe ori grav violentatã în urma unei relatii cu clientul precedent, va mai avea dispozitia sau chiar puterea sã se igienizeze corespunzãtor pentru a preîntâmpina transmiterea unei boli urmãtorului client.
- medicalizarea este, de asemenea foarte relativã, cãci datoritã riscurilor mari de îmbolnãvire a femeilor care se prostitueazã, pentru un patron de bordel ar fi nerentabilã îndepãrtarea femeii bolnave care îi poate aduce un profit foarte mare. De aceea, ca peste tot în lume, cei care fac controalele medicale vor trebui sã mai închidã ochii ajutati de banii patronilor. Este mai rentabil sã cumperi un doctor, decât sã pierzi o uriasã sursã de câstig. Pentru posibilele reclamatii ale clientilor un patron nu-si face prea multe griji. Câti bãrbati contaminati cu o boalã cu transmisie sexualã ar putea face un proces public pentru cã a fost contaminat de o prostituatã într-un bordel, aceasta mai cu seamã în situatia în care bãrbatul în cauzã ar avea o familie sau o pozitie socialã semnificativã? Chiar si în situatia unor reclamatii, banii patronului care, în general, este implicat si în alte afaceri murdare (diverse infractiuni, droguri, trafic cu femei, trafic de influentã) vor fi suficienti pentru a musamaliza într-un fel sau altul afacerea. Pe de altã parte, o astfel de prostituatã care trebuie, în cele din urmã, sã pãrãseascã bordelul legal constituit in urma unui scandal sau pentru cã este prea bolnavã, nu va primi concediu de boalã, ci va fi trecutã în reteaua ilegalã a prostitutiei, care se gãseste aproape întotdeauna în spatele celei legale. Singura diferentã va fi tariful.
Legalizarea bordelurilor va determina o rãspândire a B.T.S. cu mult mai mare în societatea româneascã, chiar dacã în cadrul prostitutiei legalizate factorii de risc în contaminarea bolilor cu transmisiune sexualã (B.T.S.) sunt sensibil mai mici decât în cadrul prostitutiei ilegale.
Mult mai muti bãrbati tineri, adolescenti sau vârstnici, familisti vor ceda tentatiilor de a merge la bordel. Bordelurile aflate sub acoperire legalã vor oferi imaginea unei mai mari securitãti a clientului atât din punct de vedere al sigurantei personale, cât si al necontaminãrii (siguranta medicalizãrii). Oameni care în conditiile ilegalitãtii nu ar fi avut curajul, siguranta sau chiar îndrãzneala sã o facã. Nu mai vorbim de tânãra generatie pentru care o atât de ispititoare ofertã a societãtii va deveni o solutie pentru diferite situatii de crize existentiale. Crescând semnificativ ponderea clientilor, adicã a bãrbatilor din societate care apeleazã la serviciile prostitutiei, crescând de asemenea numãrul relatiilor sexuale ale aceluiasi bãrbat cu femei: din diferite bordeluri, factorii de risc pentru îmbolnãvirea corpului social vor creste de câteva ori, în raport cu situatia actualã. În noua situatie este mult mai probabil ca B.T.S.-ul sã ajungã în familii aduse femeilor de cãtre sotii lor, familii care astãzi nu cunosc o asemenea plagã. Consecintele directe, femeile riscã sã devinã infertile, iar stabilitatea unei astfel de familii sã fie mai mult amenintatã (în tãrile unde prostitutia este legalizatã, rata divortiabilitãtii este de pânã la 70%, aflându-se în crestere).
Vom prezenta, în continuare, un fragment din studiul: ''EFECTELE PROSTITUTIEI ASUPRA SANATATII'' realizat de Janice G.Raymond, director executiv al ''Coalitiei împotriva traficului cu femei''.
Infectiile cu HIV/SIDA, Chlamydia, Gonorrhea, virusul herpetic, virusurile din genul Papilloma si sifilis sunt alarmant de frecvente la femeile care se prostitueazã. Peste 75% dintre femeile care au participat la studiul de la Minneapolis au contractat boli cu transmitere sexualã (BTS). Problemele ginecologice în general, iar în particular durerile pelviene cronice si bolile inflamatorii pelviene (BIP) afecteazã prostituatele; 31% dintre cele intervievate au experimentat cel putin un episod de BIP, ce se numãrã printre cele mai severe boli, alãturi de infectiile BTS. Repetarea episoadelor de BTS poate creste riscul cancerului cervical.
În tãrile în curs de dezvoltare (este vorba de tãrile în care gradul de sãrãcie a populatiei fiind foarte ridicat, piata cu femei sortite prostitutiei este foarte mare), s-a estimat cã 70% din infertilitatea femininã e cauzatã de BTS ce pot fi retransmise sotiilor sau partenerelor. Infertilitatea este larg rãspânditã prin intermediul bãrbatilor care migreazã în zonele urbane, au relatii sexuale de tip comercial si aduc acasã infectiile cu BTS. Prostituatele au fost învinuite pentru epidemia de BTS, dar, de fapt, studiile confirmã cã bãrbatii care au relatii sexuale comerciale sunt cei care transmit boala de la o prostituatã la alta si apoi la sotiile si la prietenele lor. Ca într-un cerc vicios, infertilitatea duce la divort si în anumite cazuri, fosta sotie, care era fidelã, recurge la prostitutie pentru a supravietui. Grupurile Anti-SIDA au pus accentul pe ''actul sexual protejat'', promovând folosirea prezervativelor. Atât în contextul tãrilor în curs de dezvoltare, cât si în cazul celor industrializate, campaniile actuale pentru controlul rãspândirii HIV/SIDA prin promovarea actului sexual protejat, esueazã în nedreptãtile care au loc între femeile care sunt cumpãrate pentru sex si bãrbatii care plãtesc pentru aceasta (dacã clientul nu respectã folosirea prezervativului, femeia nu poate sã i se opunã, ea fiind cumpãratã si ca atare posedatã pe o perioadã de timp determinatã). Dacã programele anti-SIDA sunt serioase privind eradicarea SIDA, atunci trebuie sã lupte împotriva industriei sexului.
Femeile care se prostitueazã sunt tinta atacurilor, în loc sã se problematizeze rãul pe care îl provoacã industria sexului în viata societãtii.
Nici o actiune nu va stabiliza mai mult industria sexului decât legitimizarea prostitutiei printr-un sistem de asistentã medicalã. Din perspectivã medicalã este de neconceput faptul cã medicalizarea femeilor va reduce infectia si daunele fãrã o medicalizare concomitentã a bãrbatilor. Aceastã medicalizare a femeilor, care se vrea a fi o protectie a bãrbatilor consumatori, nu reuseste sã protejeze nici bãrbatii, nici femeile.
Ca si în cazul altor forme de violentã împotriva femeii, eliminarea problemelor de sãnãtate generate de prostitutie este determinatã de tratarea cauzelor acestor efecte. Pentru a trata consecintele prostitutiei asupra sãnãtãtii, comunitatea internationalã pentru drepturile omului trebuie sã înteleagã faptul cã prostitutia dãuneazã femeilor si cã aditional nevoilor de asistentã medicalã, femeia trebuie întretinutã cu mijloace economice, sociale si psihologice pentru a pãrãsi prostitutia. Atât timp cât prostitutia e acceptatã ca violentã împotriva femeii si ca violare a drepturilor omului, consecintele asupra sãnãtãtii nu vor fi îndepãrtate adecvat. (6)

CONCLUZII:
Studiul de mai sus pune în evidentã faptul cã eradicarea B.T.S. nu se poate face decât luptând împotriva industriei sexului, nu legalizându-l. Se aratã cu claritate cã asa-zisa medicalizare a femeilor care se prostitueazã în bordelurile legalizate nu garanteazã în nici un fel protectia împotriva contaminãrii cu B.T.S. Cã medicalizarea va rezolva problema B.T.S. ajunge sã fie doar o lozincã a campaniei de dezinformare condusã de patronii din lumea afacerilor cu sex, necesare pentru ca populatia sã accepte legalizarea bordelurilor.

INAPOI LA CUPRINS