BluePink XHost

Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

Legalizarea prostitutiei înseamnã crearea si statuarea în societate a unei noi institutii, care prin însãsi natura ei, se aflã în opozitie sau în conflict de interese cu aceea a familiei. Fundamentul nasterii si continuitãtii unei vieti de familie este dragostea care se împlineste în relatia trupeascã intimã dintre soti. În acest context fidelitatea relatiei trupesti dintre bãrbat si femeie în viata de familie reprezintã conditia fundamentalã a existentei familiei. Infidelitatea bãrbatului (în conditiile în care acesta apeleazã la serviciile bordelului) genereazã imediat tensiuni mari în familie provocând în multe cazuri si infidelitatea femeii. Rezultatul unui asemenea comportament al satisfacerii sexuale în afara cãsãtoriei reprezintã principala cauzã a divortului astãzi. O astfel de familie chiar dacã va mai rezista un timp oarecare din motive financiare sau de convenientã socialã, viata ei va fi caracterizatã de certuri, tensiune si chiar violentã, o existentã total neprielnicã nasterii de copii sau educãrii acestora. Este cunoscut de altfel cã cei mai multi dintre adolescentii de mai târziu, care prezintã probleme comportamentale sau desocializare, provin din astfel de familii.
Cercetãrile aratã de asemenea cã relatiile sexuale din afara familiei departe de a oferi echilibrul bãrbatului, îl conduc la o stare de irascibilitate, de tensiune cu propria sotie. Raportul bãrbatului cu femeia prostituatã tipicã pentru relatia stãpân-sclav, atâta timp cât bãrbatul devine stãpân pentru o sumã de bani asupra trupului femeii care se prostitueazã (27), are urmãri negative asupra mentalitãtii bãrbatului care prin asociatie si obisnuintã poate sã-si piardã cel putin respectul, dacã nu chiar mai mult, sã aplice acelasi tip de raport de posesiune si fatã de propria sotie. De asemenea, experimentele sexuale pe care le va avea bãrbatul cu femeia ce se prostitueazã (femeie folositã numai pentru producerea plãcerii), relatii perverse de multe ori, vor influenta profund psihicul bãrbatului care poate ajunge sã cearã sotiei sã practice acelasi tip de relatii sexuale perverse, umilitoare pentru femeie prin însãsi natura lor, relatii care vor deveni izvor de tensiune si chiar de despãrtire.
Asa cum se aratã în diverse studii (vezi materialul din aceastã brosurã, semnat de Dr. Pavel Chirilã) bãrbatii care frecventeazã bordelurile indiferent cã acestea sunt legale sau ilegale, cã folosesc sau nu mijloace protective, se contamineazã în timp cu diferite boli sexuale. Acestea aduse sotiei vor putea sã provoace atât infertilitatea acesteia, cât si o situatie conflictualã de crizã familialã sau divort.
Pentru tineri efectele educationale ale legiferãrii prostitutiei sunt dezastruoase. Odatã legalizate bordelurile, acestea vor deveni principalele centre de educatie sexualã a tinerilor. Ce poate învãta un tânãr de la o femeie care se prostitueazã, care consumã alcool sau droguri, despre unicitatea relatiei trupesti, despre respectul, dragostea, tandretea care ar trebui sã caracterizeze relatia trupeascã dintre sot si sotie? Numai vorbim de faptul cã bordelul institutionalizat, deci validat prin lege ca normalitate, va reprezenta totdeauna un ''serviciu sexual'' alternativ pentru relatia cu propria sotie.
La afirmatia cã legalizarea bordelurilor nu schimbã cu nimic situatia privind frecventa raporturilor sexuale ale bãrbatilor cu prostituatele sau ponderea bãrbatilor care apeleazã la aceste servicii, ci doar îmbunãtãteste conditiile medicale ale desfãsurãrii acestor relatii, trebuie sã precizãm urmãtoarele: în Olanda dupã legalizarea bordelurilor fenomenul prostitutiei a luat amploare (vezi Donna M. Hughes, ''Would legalization…'') în sensul cresterii ponderii bãrbatilor care frecventeazã bordelurile datoritã falsei imagini a sigurantei medicalizãrii. În Franta (vezi Alain Sotto în ''Psyhologie'' Nr. 53) unde prostitutia este legalizatã, un bãrbat din trei a frecventat sau frecventeazã bordelul. În aceeasi tarã însã, familia trece printr-o uriasã crizã caracterizatã de numãrul mare de divorturi (70% din totalul familiilor care se formeazã) si de asemenea prin numãrul mare de copii institutionalizati (unul din patru copii nãscuti). În prezent se poartã discutii pentru trecerea prostitutiei în ilegalitate, însã fenomenul a luat o asemenea amploare încât este putin probabil ca aceastã mãsurã sã mai dea rezultate cel putin pentru actuala generatie.
Prin natura sa bordelul prosperã atunci când tot mai multi bãrbati din societate apeleazã la serviciile acestuia. Aceasta înseamnã cã institutia bordelului prosperã atunci când tot mai multe familii se vor afla în criza pricinuitã de infidelitatea bãrbatului. În felul acesta proliferarea industriei sexului înseamnã regresul vietii de familie în societate, sau disolutia acestei institutii a familiei care de altfel este consideratã fundamentalã pentru sãnãtatea biologicã si psihologicã a unei natiuni. Criza familiei într-o societate înseamnã copii institutionalizati, sau crescuti doar de un pãrinte, tineri lipsiti de cãldura unui cãmin, de stabilitatea unei educatii sãnãtoase, aflati în derivã existentialã (drog, alcool etc.), esecul existential al celor marcati de divort etc.
Nu existã valoare pozitivã în viata societãtii care sã nu fie cultivatã sau promovatã de familie, în acelasi timp se poate afirma cã nu existã valoare negativã antisocialã pe care cultura bordelului sã nu o sustinã. În acest context legiferarea institutiei bordelului constituie una dintre cele mai perfide si eficace strategii pentru a submina existenta unui stat, a intereselor sale fundamentale. Votarea unei asemenea legi nu poate fi vãzutã decât ca mãrturie a degradãrii morale sau ca un act de înaltã iresponsabilitate politicã, de coruptie sau de trãdare a intereselor unei natiuni.

CONCLUZII FINALE

Pretinzând cã limiteazã fenomenul, în realitate legea proiecteazã un experiment ale cãrui consecinte vor scãpa de sub control:
I. Consecinte morale ce privesc întreaga societate antrenate de fenomenul prostitutiei legalizate:
1. Proliferarea bolilor cu transmitere sexualã, în special SIDA. Din datele de mai sus rezultã cã ponderea bolnavilor de SIDA din America si Europa de Vest este de douãzeci respectiv de zece ori mai mare decât a bolnavilor de SIDA din România. Stiind cã prostitutia constituie principalul factor de transmitere a boli SIDA, atunci cu sigurantã în urmãtori anii cazurile de SIDA se vor înmulti. Acesta cu atât mai mult cu cât o datã cu legalizarea prostitutiei va creste turismul sexual în România. În acest caz, factorii de îmbolnãvire a populatiei cu SIDA vor creste, boala fiind importatã din Occident prin turisti si transmisã populatiei prin prostituate.
2.Dezvoltarea fenomenului infractionar; conform studiilor realizate în diferite zone ale lumii unde prostitutia s-a legalizat, în zona în care este amplasat bordelul fenomenul infractionar va creste cu de la 20% pânã la 1000% (o mie!), în functie de natura infractiunii. Astfel, se observã cresterea incidentei abuzurilor sexuale, violuri, molestãri, omucidere, insulte, amenintare fizicã, spargere cu furt, hotie si furt de masinã;
3.Amplificarea traficului de femei si a turismului sexual; imaginea României va fi usor asociatã prostitutiei, în conditiile unei oferte deosebit de atrãgãtoare pentru amatorii de sex din Occident (preturi mici, datorate sãrãciei; femei frumoase si încã sãnãtoase pe care poporul român le va oferi spre exploatare sexualã strãinilor prin legalizarea prostitutiei).
4.Degradarea atitudinii bãrbatilor fatã de femei: Poate cel mai grav lucru în chestiunea prostitutiei este cã, prin posedarea femeii ca prostituatã, prin folosirea ei ca obiect sexual, instrument de obtinere a plãcerii, se produc grave mutatii în sufletul, în psihologia sau în mintea bãrbatilor. Acestia prin obisnuintã si asociatie vor ajunge sã transfere comportamentul pe care-l manifestã în raport cu prostituatele cãtre femeie în general. Aceasta va conduce la o mentalitate masculinã dominatã de ideea de posesiune, de valorizare a femeii si a raporturilor cu aceasta numai prin prisma sexului, sau oricum, lipsã de respect fatã de aceasta.
5.Degradarea relatiilor din cuplu; Nu poate fi consideratã o întâmplare practica relatiilor sexuale caracterizate de aberatii si violentã, chiar si în familie, relatii pe care bãrbatul ajunge sã le impunã femeii în numele iubirii lor. Nu este o întâmplare cã stabilitatea familiilor în societatea modernã este atât de micã (pânã la 70% este rata divortialitãtii în state ca: Franta, Germania sau Statele Unite); cã femeile sunt, în general, tot mai mult nemultumite de comportamentul bãrbatului (sot sau prieten), care le priveste mai ales sub aspect sexual, si care, când se plictiseste sexual de ele, le neglijeazã sau chiar le pãrãseste.
6.Crearea de oportunitãti ''legale'' pentru recrutarea permanentã în prostitutie a noi si noi tinere.
7.Crearea de oportunitãti ''legale'' pentru noi si noi ''clienti'' care în conditiile prostitutiei ilegale nu ar recurge la servicii de acest tip. Acestia vor deveni ''clienti permanenti'' ceea ce va duce la destrãmarea relatiei lor conjugale, la separarea sotilor si chiar la divort – de pe urma cãruia vor avea de suferit foarte mult inclusiv copiii.
II. Consecinte care privesc persoanele care se prostitueazã
1.Legea pretinde cã prostitutia se desfãsoarã în ''conditii igienice si discrete'' – în realitate prin legea prostitutiei persoanele respective nu sunt protejate ci dimpotrivã le sunt refuzate cele mai elementare drepturi ale omului. Banii pe care îi câstigã nu valoreazã nimic câtã vreme persoanele care se prostitueazã sunt lipsite de dreptul de a-si proiecta o viatã normalã ca toti ceilalti semeni ai lor. Este o formã de discriminare si de excludere nepermisã pentru un stat democratic.
2.Legea stabileste teoretic cã modul de viatã pe care îl duce o angajatã a unui bordel este normal, îmbrãcând în cuvinte alese faptul cã aplicã standarde diferite de raportare pentru persoanele care se prostitueazã si pe care însusi numele – prostituate – le stigmatizeazã si le eliminã astfel din societate. În toate societãtile si din totdeauna au existat prostituate, dar în toate societãtile ele nu fac parte din societate ci din marginea sau subnivelele societãtii; chiar cei care le ''folosesc'' nu dau ''doi bani'' pe ele si le privesc cu cel mai mare dispret, ca pe cel mai nedemn lucru din societate.
3.În formularea ipocritã din textul legii ''clientul'' apeleazã la serviciile ''localurilor intime'' ''pentru a întretine raporturi sexuale normale''. În realitate toatã lumea stie cã nimeni nu merge la bordel pentru a întretine relatii sexuale normale. Abuzurile de tot felul, violul, violenta nu doar traumatizeazã definitiv (reeducã) persoanele care se prostitueazã, dar devine o a doua lor naturã, pe care o trãiesc zi de zi, iar societatea acceptã si legifereazã acest ''mod de viatã'' ca pe un mod de viatã alternativ.

INAPOI LA CUPRINS